ORAȘELE FĂRĂ SPAȚII VERZI. Fiecare bucureștean respiră oxigenul din mai puțin de un copac, dar aproape fiecare are o mașină. De unde poate veni salvarea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Peste 500 de hectare de spații verzi a pierdut Bucureștiul, după 1990. Parcuri, grădini și aliniamente stradale transformate în clădiri și parcări sau care au fost pur și simplu arse pentru a face loc unor afaceri imobiliare. În ciuda efectelor îngrijorătoare pentru sănătate, mai mulți specialiști pe mediu spun care sunt soluțiile pentru a trăi o viață cu mai mult oxigen în Capitală.
Cuprins:
- Bucureștenii, mai interesați de locuri de parcare decât de spații verzi
- Copacii ne pot salva viața
- Cât spațiu verde au orașele din România versus orașele din alte țări
- Frunzele absorb căldura soarelui și răcesc clădirile
- Soluții de a aduce vegetația în orașe: modelul Barcelona
- Plantăm și nu menținem
- Amenzile mici pentru tăierea copacilor încurajează defrișările
- Siguranța parcurilor, sub semnul unor voturi în Parlament
- Este Bucureștiul un oraș bun de trăit?
- În episoadele precedente, Libertatea a arătat cum am ajuns să trăim ca în niște cuptoare, din cauza temperaturilor foarte ridicate pe care le amplificăm prin insule de căldură urbană.
- Bucureștenii trăiesc cu 4 ani mai puțin decât ar trebui, din cauza poluării și a lipsei de spații verzi.
- Schimbările climatice produc oricum efecte: vara lui 2023 a bătut recordul la căldură. Dar distrugerea spațiilor verzi nu face decât să grăbească procesul către un oraș de nelocuit, atrag atenția toți specialiștii contactați de ziar.
- În acest timp, parcul IOR arde, în locul grădinilor de bloc apar dale de piatră sau locuri de parcare, iar cel puțin un vot din Parlament ar putea da mână liberă investitorilor imobiliari să construiască orice vor pe spațiile verzi retrocedate.
- Ce soluții avem să facem față schimbărilor climatice, cu efecte directe în oraș?
„Într-un oraș, întotdeauna când alegi ceva trebuie să lași ceva. Când alegi să renunți la mașina personală, poți să ai pretenția să ai un spațiu verde în plus, să ai un spațiu de recreere, de circulație pietonală, un spațiu pentru biciclete, un spațiu pentru trotinete care să fie safe (sigur, n.r.)”, spune cercetătorul Cristian Iojă, când îl întreb cum ar descrie relația bucureștenilor cu spațiile verzi urbane.
Profesor la Facultatea de Geografie din București și cercetător la Centrul de cercetare a mediului și efectuare a studiilor de impact, Iojă studiază în special sustenabilitatea și reziliența orașelor. Raportul său privind starea mediului în Capitală, realizat pentru Platforma de mediu pentru București, indică faptul că orașul a ajuns un „spațiu toxic și o capcană pentru locuitorii săi”.
Bucureștenii, mai interesați de locuri de parcare decât de spații verzi
Fiecare bucureștean are la dispoziție oxigenul din mai puțin de un copac, iar spațiile verzi, oricum puține, sunt foarte vulnerabile în fața posibilității de a fi transformate în construcții, a mai notat Iojă în raport.
„Le-am dat pe locul de parcare, în cele mai multe situații. Teritoriul Bucureștiului este foarte compact, e mic în comparație cu numărul de locuitori. Și o parte din populație e interesată mai degrabă să aibă un loc de parcare decât să aibă 2 metri pătrați de spațiu verde”, spune Iojă.
Bucureștiul este al șaptelea cel mai aglomerat oraș al lumii din punctul de vedere al traficului. Raportat la întreaga populație din regiunea București-Ilfov, avem aproape o mașină de persoană.
Vocea celor care luptă pentru natură în București este acoperită de cei care reprezintă majoritatea și care sunt dezinteresați de spațiul verde, mai crede profesorul.
Cetățeanul, în momentul de față, este interesat de confortul lui imediat, iar confortul lui imediat este asociat, în special, cu existența unui spațiu de parcat. Mai departe, când el vede că aerul este poluat, nu îl asociază cu tăierea unui arbore pentru spațiul lui de parcat.
Copacii ne pot salva viața
Salvarea de caniculă și totodată de aerul toxic stă în primul rând în copaci și în orice înseamnă verdeață. 4% dintre decesele din timpul lunilor de vară sunt cauzate în mod direct de insulele de căldură urbană, adică zonele din oraș în care există o concentrație densă de clădiri și beton.
Mai mulți copaci plantați înseamnă mai puțini oameni care vor muri din cauza temperaturilor ridicate din timpul verii, în orașe. O arată chiar un studiu recent, făcut de cercetători din Barcelona, care s-au uitat la decesele din timpul verii din 2015 în 93 de orașe europene.
<strong>Una din trei morți asociate insulei de căldură urbană ar putea fi evitată, dacă suprafața de spațiu verde dintr-un oraș crește până la 30%, potrivit cercetării.</strong>
Cât spațiu verde au orașele din România versus orașele din alte țări
- În Cluj-Napoca, de pildă, care a avut cel mai mare număr de morți premature în 2015, suprafața de spații verzi este de 7%.
- Bucureștiul este printre capitalele europene cu cel mai puțin spațiu verde raportat la suprafață: 6%.
- În Lisabona, Portugalia, procentul este și mai mic, de 3,6%, în timp ce în Barcelona, 8,4% din suprafață este spațiu verde.
- Spre comparație, Oslo are 34%.
Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății, chiar 50 de metri pătrați.
Ce facem însă când nu putem reproiecta un oraș deja construit?
„Poate ar trebui să protejăm ce avem”, răspunde cercetătorul Bogdan Antonescu, specializat în fenomenele meteo extreme. Și să avem grijă cum extindem orașele de-acum încolo, adaugă el, luând neapărat în calcul amenajarea spațiilor verzi, parcuri și păduri. Chiar și micile grădini de bloc fac diferența.
„Atunci când construiești un oraș, trebuie să ții cont de schimbări, de interacțiunea cu temperaturi extreme. Dar în București, noi nu putem să facem lucrul ăsta pentru că a fost construit în timp. Am ajuns aici pentru că avem mult mai multe betoane față de spații verzi sau de zone de apă”, a explicat el, pentru Libertatea, în primul episod al seriei.
Frunzele absorb căldura soarelui și răcesc clădirile
„Este nevoie de spațiile astea verzi pentru că e singura soluție. Altfel, vom ajunge să stăm doar în casă la aer condiționat”, punctează specialistul.
Influența vegetației dintr-un oraș asupra temperaturii depinde de suprafața ei, dar și de specia arborilor, înălțimea lor și condițiile în care sunt îngrijiți. Umbra pe care o fac copacii scade temperatura din jurul lor cu câteva grade și reduce nivelul de căldură din clădiri și din atmosferă. Același lucru se întâmplă și datorită evapotranspirației plantelor și arborilor, pentru că folosesc căldura din aer pentru a evapora apa absorbită din sol. Frunzele preiau și ele parte din radiațiile solare.
Studiile vorbesc despre un triplu câștig: combaterea poluării, inclusiv fonice, reducerea valurilor de căldură și bunăstarea oamenilor.
Soluții de a aduce vegetația în orașe: modelul Barcelona
Oamenii de știință din Barcelona care au realizat cercetarea referitoare la efectele imediate ale spațiilor verzi spun că nu este necesar să demolăm clădiri pentru a face loc parcurilor, pentru că este suficient spațiu pentru a planta copaci, cel puțin în orașele pe care ei le-au analizat. Inclusiv în București.
Mai bine de jumătate din populația lumii trăiește și muncește în mediul urban, iar estimările arată că până în 2050, 7 din 10 oameni vor locui în oraș. Astfel, spațiile verzi în urban devin mai mult decât necesare.
Cristian Iojă vede o potențială soluție: terenurile abandonate.
„Bucureștiul are, mai ales în zona de periferie, dar și în interiorul orașului, foarte multe terenuri abandonate. Și ele pot fi transformate în spații verzi. E un potențial uriaș acolo”, e de părere cercetătorul.
Deficitul de verde mai poate fi însă compensat și altfel, crede Iojă, prin amenajarea acoperișurilor și pereților verzi. „În loc de bitumul de pe bloc, când se realizează izolarea, am un simplu acoperiș verde. Lucrurile astea realizate la scară urbană schimbă mult din termica orașului”, arată specialistul.
Barcelona o face deja, funcționează și se extinde. În condițiile în care 67% din acoperișurile clădirilor sunt terase, administrația locală a făcut un ghid prin care aceste spații să fie transformate în „green roofs” - acoperișuri verzi, adică o mică grădină pe bloc. Ghidul face parte din strategia amplă a orașului de a crește suprafața verde.
Și Stefanie Weavers, specialistă în arhitectura urbană din Germania, sugerează același tip de investiții. Coordonatoarea International Building Exhibitions - IBA27 din Stuttgart, Germania, Weavers e de părere că un spațiu, oricât de mic, ar trebui să conțină cât mai multe nevoi. De exemplu, amenajarea unei ferme verticale pe pereții blocurilor sau o clădire ce nu poate fi renovată să fie eliminată, materialele din ea - refolosite, iar spațiul gol să fie transformat într-o mică fermă.
„Nu este vorba despre a distruge spații întregi de clădiri pentru a crea parcuri sau invers. Ci despre modalitatea în care poți utiliza un spațiu mic într-un mod inteligent și sustenabil. (...) Întrebarea care ar trebui pusă este: cum putem utiliza ce avem deja în noi oportunități?”, a spus arhitecta, într-un interviu pentru Libertatea de la summitul Climate Change din București.
Mai multe cercetări din SUA au estimat diferențe de până la 30 de grade Celsius între temperatura de la suprafața acoperișului verde și cea de la suprafața unui acoperiș obișnuit. Întregul oraș se poate răci cu câteva grade prin aceste tipuri de acoperișuri.
Clădirile și acoperișurile verzi au efect și când vine vorba de calitatea aerului. Un studiu din 2017 a arătat că, în Washington, SUA, dacă 20% dintre terase au astfel de grădini, acestea pot absorbi până la 38.000 de kilograme de dioxid de azot pe an. Un singur arbore matur poate absorbi, de asemenea, până la 150 de kilograme de dioxid de carbon într-un an.
<strong>Chiar și plantele mici de apartament au beneficii pentru sănătate pentru că </strong><a href="https://link.springer.com/article/10.1007/s11869-022-01171-6" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong>pot absorbi</strong></a><strong> o cantitate mai mică sau mai mare de dioxid de azot, în funcție de tipul de plantă și de condițiile în care este ținută.</strong>
Un alt obiectiv din strategia Barcelonei este de a se asigura că 40% dintre speciile de arbori plantați în oraș sunt adaptate schimbărilor climatice.
Plantăm și nu menținem
Un lucru esențial de care administrația Capitalei nu ține cont, observă Cristian Iojă.
„Arborii micuți, mulți dintre ei, nu mai merg, pentru că Bucureștiul, tot prin grija noastră, are 3-4 grade cel puțin pe plus din punct de vedere termic, ceea ce înseamnă un stres pe care nu ni-l imaginăm la nivelul arborilor”, explică cercetătorul. Ne-ar trebui arbori „care să nu fie mofturoși”, să nu ceară multă apă, dar nici să nu provoace distrugere, cum este, de exemplu, platanul, care aduce cu sine tigrul de platan.
Primăriile din București sunt blocate în momentul de față în: plantăm, nu menținem.
Amenzile mici pentru tăierea copacilor încurajează defrișările
Integrarea spațiilor verzi în infrastructura orașelor le-ar putea face mai rezistente la schimbările climatice. Dar plantarea copacilor este o măsură insuficientă, avertizează oamenii de știință: durează zeci de ani până când se dezvoltă suficient, iar jumătate dintre puieți mor în primii doi ani de la plantare. Nici acoperișurile verzi nu sunt destul. Concomitent, trebuie luate și alte măsuri: să avem grijă de spațiile pe care le avem deja, de exemplu, și să reducem traficul. Or, să înăsprim sancțiunile pentru distrugerea urbanului verde.
„Amenda de 100 de lei pe arbore e amuzantă. Legislația este foarte, foarte permisivă. Din perspectiva administrației publice locale - și politic - nu ne interesează”, remarcă Cristian Iojă.
Tot anul acesta, Parcul IOR s-a lovit de asta. După ce 12 hectare au fost retrocedate, vegetația de pe acest teren a continuat să dispară sub incendii și drujbe. Alți copaci s-au uscat în mod misterios după ce le-au apărut găuri la rădăcină.
„Dacă distrugi spațiul ăla verde, distrugi și o biodiversitate acolo. Există niște animăluțe, există ceva în zona respectivă - și ele sunt importante. Adică, impactul ăsta e nu numai asupra calității aerului, dar și asupra biodiversității în zona respectivă. Și, din nou, noi avem nevoie de mai mulți copaci și de mai puține betoane, dacă vrem să ne fie bine”, atrage atenția Alex Oprița, fondatorul Platformei de Mediu pentru București.
Siguranța parcurilor, sub semnul unor voturi în Parlament
Amenda pentru tăierea ilegală, adică fără aviz, a unui copac este de maximum 100 de lei și poate ajunge în final la 25 de lei, pentru că se reduce la jumătate din amenda minimă - 50 de lei, dacă este achitată în termen de 15 zile.
Două proiecte controversate aflate acum în Parlament amenință spațiile verzi și parcuri mari, istorice, din interiorul orașelor: Codul Urbanismului și Legea Spațiilor Verzi. Din primul, Comisia de Administrație, în urma unui acord între toate partidele, a eliminat acele amendamente reclamate de zeci de ONG-uri, dar și de unii primari ai Bucureștiului chiar în Parlament, considerate „toxice” și în favoarea dezvoltatorilor imobiliari. Acesta mai are de trecut votul Camerei Deputaților.
În ceea ce privește modificările la legea spațiilor verzi, deputații amână în continuare discutarea proiectului. Adoptat inițial în 2020, el a fost retrimis la reexaminare de președintele Iohannis în același an.
Cele două proiecte de lege, dacă vor fi aprobate, vor permite investitorilor imobiliari să construiască pe toate spațiile verzi retrocedate. În acest moment, mai multe parcuri din Capitală se află în pericol din acest punct de vedere. Printre ele, Parcul Tineretului și Parcul IOR.
Este Bucureștiul un oraș bun de trăit?
Alex Oprița găsește în populism principala explicație pentru care autoritățile nu-și asumă rolurile de educatori pentru a asigura un spațiu mai bun de locuit. „Deși admit că e nevoie de mai puține mașini și mai multe spații verzi, fac invers”, spune activistul, „pentru că unii asta vor”.
„Modul în care se bugetează spațiile verzi reflectă viziunea unor primari. Unii prioritizează parcările, alții - spațiile verzi. Să ne uităm la fiecare în parte și să nu uităm că vin alegerile în 2024”, atrage atenția activistul.
Îl întreb dacă Bucureștiul este un oraș bun de trăit, întrebarea cu care se deschide website-ul Platformei de Mediu. Face o pauză înainte să răspundă.
„Raportul de mediu ne arată că nu prea, dacă ne luăm după cifre. Dacă ne luăm după ce spune inima, cred că fiecare trebuie să-și pună oglinda în față și să încerce să schimbe lucrurile care nu-i plac. Unele lucruri le putem face și noi. La altele, care sunt mai complexe, putem să contribuim prin presiuni asupra autorităților locale”, răspunde, în final.
***
În episodul următor al seriei jurnalistice Libertatea, despre efectele periculoase pe care le generează lipsa spațiilor verzi din marile orașe, vă arătăm ce au făcut primăriile din cele 6 sectoare ale Capitalei pentru a crește numărul de spații verzi și de copaci din București.
Citește și celelalte episoade din seria „Orașele fără copaci”:
bituca 04.11.2023, 09:13
Pe oameni ii intereseaza mai mult marca masinii decat parcurile si spatiile verzi.
durban22 04.11.2023, 09:31
Fara sa spun cu rautate, poate ca bucurestenii isi merita soarta !!.Dupa acele mari incendii din parcul I.O.R. ati vazut pe cineva , sa ia vreo atitudine,o initiativa de a planta macar 1{un} copac in acest parc distrus ??.
Aura1 04.11.2023, 10:07
Nimic nu este imposibil, dar, spațiul verde dezvoltat pe suprafața acoperișurilor, este cel mai ușor de realizat.
relutu63 04.11.2023, 10:18
Am dat spatile verzi pe betoane.
Dragan1952 04.11.2023, 10:21
Și ce vreți,să vă plâng de milă? Asta a-ți votat asta aveți.