ORAȘELE FĂRĂ COPACI. Locuitorii din marile centre urbane din România trăiesc ca în cuptoare: temperaturile cresc, betoanele continuă să se construiască. Ce efecte au asupra sănătății
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Există o legătură directă între dispariția spațiilor verzi din orașe și bolile sau chiar decesele premature ale locuitorilor, arată specialiștii. Ce facem într-o Capitală în care doar 6% din suprafață este acoperită de parcuri și nu mai avem unde face altele noi?
Cuprins:
- Un oraș invadat de construcții, parcări și betoane se traduce prin mai multe afecțiuni respiratorii, mai multe cazuri de cancer pulmonar, mai multe decese cauzate de stresul termic, avertizează un climatolog, un expert în natură urbană, un medic și un activist de mediu care au vorbit cu Libertatea.
- Vara lui 2023 a fost cea mai călduroasă din ultimele decenii, bătând recordul deținut de anul 2016. A ajuns să fie atât de cald, încât 4% dintre decesele din timpul lunilor de vară sunt cauzate în mod direct de insulele de căldură urbană, adică zonele din oraș în care există o concentrație densă de clădiri și beton.
- Singura soluție pentru a coborî mercurul din termometre și de a preveni morțile premature stă în spațiile verzi.
Imaginează-ți că te plimbi prin centrul Bucureștiului într-o zi de iulie, la ora prânzului. Poți vedea căldura ieșind din asfalt în aerul tremurat, iar clădirile înalte care te înconjoară și care se întind de-a lungul bulevardului devin pereții unui cuptor încins. Sunt puțini copaci pe aliniamentele stradale. Puțini și scunzi, cu coroane mici, care abia țin umbră. Nu ai unde să te adăpostești de soare.
Pentru oricine locuiește în Capitală, aproape toate zilele de vară arată așa, din mai până în august, uneori până în septembrie.
Adaugă la asta nivelul periculos de poluare a aerului, încălzirea globală, construcțiile continue și dispariția spațiilor verzi și obții un cocktail dezastruos pentru sănătate.
Va fi din ce în ce mai cald, din ce în ce mai mult timp
Schimbările climatice au făcut din ultimii nouă ani cei mai călduroși din istorie peste tot în lume.
Vara lui 2023 a depășit recordul la căldură deținut anterior de 2016, potrivit datelor programului Copernicus, prin care este monitorizat Pământul.
<strong>Temperatura medie anuală a Pământului a fost cu 1,5 grade Celsius mai mare decât nivelurile dinaintea revoluției industriale, măsurate între 1850 și 1900. </strong>
„Dacă temperatura medie globală crește, practic muți toată distribuția asta cu un grad spre valorile mai mari și atunci crește probabilitatea de apariție a valurilor extreme, cu temperaturi mai ridicate. Valuri de căldură mai multe, care pot dura mai mult și pot fi de o intensitate mai mare”, explică pentru Libertatea Bogdan Antonescu, cercetător în fizica atmosferei și expert în fenomenele meteorologice extreme.
Deja au crescut oricum la nivel global, conform ultimelor rapoarte ale Grupului Interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatice (IPCC). IPCC este un organism din cadrul Organizației Națiunilor Unite, iar treaba lui este să evalueze, din punct de vedere științific, efectele și riscurile schimbărilor climatice cauzate de activitățile oamenilor.
Valurile de căldură se manifestă extins și au impact asupra economiei, agriculturii, biodiversității, dar mai ales a sănătății.
Cum influențează căldura extremă tot ce e în jurul nostru
Aceleași valuri de căldură evidențiază inegalitățile sociale și le amplifică: de pildă, persoanele cu venituri mai reduse nu au acces la aer condiționat ori nu trăiesc nici măcar în locuințe de calitate, cu acces la infrastructură.
Dacă vorbim de partea economică, valurile de căldură cresc, pe de-o parte, internările în spitale, ceea ce înseamnă costuri suplimentare pentru sistem, și, pe de alta, prețurile la alimente, pentru că agricultura nu mai dă randament. Pentru sistemul energetic înseamnă tot costuri suplimentare și riscul întreruperii alimentării cu electricitate din cauza suprautilizării.
De asemenea, în ceea ce privește sănătatea mintală, mai multe cercetări au asociat temperaturile ridicate cu creșterea violenței și a ratei de suicid.
De căldură, cei mai afectați sunt vârstnicii, copiii mici și persoanele cu afecțiuni cronice.
<strong>Peste 61.000 de oameni au murit în Europa în perioada mai - septembrie 2022 în urma valurilor de căldură, conform unui studiu publicat de revista </strong><a href="https://www.nature.com/articles/s41591-023-02419-z" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong>Nature.</strong></a><strong> Adică 406 oameni zilnic.</strong>
Mortalitatea a crescut și în România, în special în zonele de sud și sud-est, mai ales în rândul bărbaților de peste 65 de ani, arată același studiu. O altă cercetare plasează Bucureștiul printre cele mai periculoase capitale europene pentru persoanele vârstnice, din punctul de vedere al temperaturilor ridicate.
!function(e,n,i,s){var d="InfogramEmbeds";var o=e.getElementsByTagName(n)[0];if(window[d]&&window[d].initialized)window[d].process&&window[d].process();else if(!e.getElementById(i)){var r=e.createElement(n);r.async=1,r.id=i,r.src=s,o.parentNode.insertBefore(r,o)}}(document,"script","infogram-async","https://infogram.com/js/dist/embed-loader-min.js");Decese cauzate de căldură
InfogramCu peste 6 ore mai mult stres termic în fiecare an, de trei decenii
De trei decenii, numărul zilelor cu stres termic cald a fost în creștere continuă, potrivit unui studiu semnat de Bogdan Antonescu și de alți șapte cercetători români. S-a întâmplat pentru toate regiunile climatice ale Europei, în special în sud.
Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în România, Ucraina și Rusia. Ca orașe europene, cele mai afectate de stresul termic au fost Salonic (Grecia), cu o creștere de 7,6 ore pe an, Roma (Italia), cu 6,9 ore, și București, cu 6,6 ore. Iar pentru majoritatea orașelor analizate, nu doar că numărul de ore cu stres termic a crescut, dar a crescut și perioada de manifestare, adică numărul de ore consecutive.
Când e expus la temperaturi extreme, fie cu plus, fie cu minus, organismul începe să lupte pentru a se menține la temperatura optimă, adică 36,5 - 37 de grade Celsius. Acesta este stresul termic. Dacă expunerea se întinde pe o perioadă mai mare, iar corpul nu mai face față, se ajunge la transpirație excesivă, erupții la nivelul pielii, oboseală cronică până la accident vascular cerebral. Se întâmplă asta pentru că organismul depune un efort prea mare să-și mențină temperatura. Când nu mai face față, apare hipertermia.
Insulele de căldură care ne ucid. La propriu
Căldura extremă nu este, așadar, doar inconfortabilă, ci provoacă deja victime.
Peste 4% dintre decesele care au loc vara în orașele europene sunt cauzate de ceea ce se numește insulă de căldură urbană, concentrații dense de clădiri și blocuri. Este un fenomen care definește diferența de temperatură dintre zonele urbane și cele rurale și limitrofe, dar și între o zonă cu spațiu verde și spațiul urban din jurul său. Această diferență poate oscila între 0,6 grade Celsius și 16 grade Celsius în unele orașe, în funcție de mai multe criterii, dimensiunea spațiului verde, densitatea vegetației, chiar și ora.
Diferența vine din modul în care sunt construite orașele. Betonul, asfaltul sunt materiale care absorb căldura și o înmagazinează. De-asta ne simțim de multe ori ca într-un cuptor în București: este construit în așa fel încât pur și simplu captează căldura și o amplifică, făcând orașul cu câteva grade mai fierbinte. Diferențele se observă și în interiorul orașelor, în apropierea vegetației.
De exemplu, în mijlocul unui parc, chiar și în zilele caniculare, temperatura este ceva mai suportabilă. Însă cu cât te îndepărtezi de spațiul verde spre centrul orașului, spre betoane, cu atât crește temperatura resimțită. Diferența de temperatură este naturală, explică cercetătorul Bogdan Antonescu, apare odată ce construim orașe. Dar insulele de căldură urbană amplifică temperaturile deja situate în extrem din cauza schimbărilor climatice.
„Atunci când construiești un oraș, trebuie să ții cont de schimbări, de interacțiunea cu temperaturi extreme, așa încât să ai aer care să curgă natural în interiorul orașului și cumva să-l ventileze. Dar în București, noi nu putem să facem lucrul ăsta pentru că a fost construit în timp. Am ajuns aici pentru că avem mult mai multe betoane față de spații verzi sau de zone de apă”, spune Bogdan Antonescu.
Cum contribuim la încălzirea globală
În principalele orașe ale României, București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Constanța, temperaturile au crescut, în medie, cu două grade Celsius din cauza schimbărilor climatice, potrivit Infoclima. Pare o creștere infimă, dar efectele ei se văd și se simt de mai mult timp în temperaturile extreme, tot mai puține zile cu ninsori și în seceta care face anual pagube. Flora și fauna sunt și ele afectate.
Defrișările, creșterea animalelor, arderea combustibililor fosili influențează clima și temperatura Pământului.
Gazele eliberate prin activitățile umane contribuie cel mai mult la schimbările climatice. Sunt acele gaze cu efect de seră ce funcționează ca un motor împotriva climei: dioxidul de carbon, metanul, gazele fluorurate - niște produse sintetice folosite industrial sau în activități casnice - sunt principalele gaze dăunătoare.
<strong>Cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă a crescut cu mai bine de 40% de când orașele au început să se industrializeze, arată </strong><a href="https://www.ipcc.ch/report/ar5/wg1/" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong>studiile</strong></a><strong>.</strong>
Aceste gaze se comportă efectiv ca pereții unei sere: captează căldura soarelui și o rețin, astfel încât nu mai este eliberată înapoi în spațiu. Când cantitatea de gaze cu efect de seră din atmosferă crește, crește și temperatura atmosferei, pentru că este captată și mai multă căldură. Ajunge, în acest fel, să producă încălzirea globală.
Bogdan Antonescu este rezervat în a estima temperaturile care ne așteaptă în 2050, pentru că orice depășește cinci zile este o prognoză „de dat cu banul”. Spune, în schimb, cu certitudine, că numărul de zile cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius va crește considerabil, fără nicio șansă ca, în 2090, să mai vedem măcar un bulgăre de zăpadă.
„Și mai sigur pot spune că va crește frecvența valurilor de căldură”, a afirmat Antonescu.
În episoadele următoare ale seriei jurnalistice Libertatea, despre efectele periculoase pe care le generează lipsa spațiilor verzi din marile orașe, vă prezentăm modul în care este afectată calitatea aerului, precum și soluțiile pe care le avem, la nivel de societate și autorități, pentru a salva aerul pe care-l respirăm.
Citește și celelalte episoade din seria „Orașele fără copaci”:
piciusz 04.10.2023, 10:13
Pacat ca se intampla asa ceva.
durban22 04.10.2023, 10:27
Toate marile orase ale lumii au cateva parcuri mari pentru refacerea oxigenului atat de necesar noua ,si nimeni nu cauta sa distruga aceste parcuri-dimpotriva ,se cauta locuri pentru ifiintarea unor noi parcuri !.
mica 04.10.2023, 10:42
În toate orașele parcurile au fost distruse și au apărut betoane în locul lor.
lipanileana 04.10.2023, 10:46
Pai da că nu vezi pe nimeni în orase plantând un copac va dimpotrivă vezi taind coroanele lăsând doar cioturi,cica ii toaletează ,nustiu cine i-a învățat pe ei sa toaleteze copaci in halul acesta .
Perrrkele 04.10.2023, 10:53
Şi parcuri, dar şi mai puţine maşini!