Administrația Prezidențială a refăcut traseul documentelor care au stat la baza citării eronate într-un dosar de droguri a Elvirei Gherguț, sora ostaticului român deținut de Al-Qaeda în Mali. Aceasta îi scrisese președintelui Iohannis pentru a-l ruga să se întâlnească cu familia disperată și a primit, în schimb, o citație la DIICOT, unde a fost tratată ca soră a unui traficant, într-un dosar pe numele altui Iulian Gherguț!
Cuprins:
La solicitarea Libertatea, Administrația Prezidențială a explicat care a fost traseul petiției făcute de Elvira Gherguț, sora ostaticului român răpit în urmă cu mai bine de cinci ani în Burkina Faso.
Din momentul luării în evidență la Compartimentul Probleme Cetățenești de la Cotroceni și până la întoarcerea acesteia cu indicativul ”clasată” de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Nu se vorbește de nicio eroare, iar situația jenantă care a făcut-o pe Elvira Gherguț să-și piardă încrederea în autoritățile statului nu este nici măcar menționată de autorități.
Cotroceniul se spală practic pe mâini în această afacere în care planează suspiciunea că a tratat cu dezinteres solicitarea venită din partea familiei ostaticului român.
Elvira Gherguț a povestit pentru Libertatea ce a pățit după ce i-a scris președintelui Iohannis, pe 31 decembrie 2019, când îl rugase pe șeful statului să se întâlnească cu familia.
De la Cotroceni primește o adresă prin care i se spune că cererea sa a fost înaintată Poliției. De la Poliție i se răspunde că dosarul este la DIICOT, de unde câteva zile mai târziu primește o citație.
Femeia de 54 de ani, care locuiește la Roma, se urcă în avion, iar pe 20 februarie, la ora zece, se prezintă la camera numărul 204 de la sediul central al DIICOT.
Aici, un procuror o întreabă dacă știa că fratele ei a făcut afaceri cu droguri în perioada 2016-2017. ”Păi fratele meu a fost răpit în 2015”.
Procurorul cere data nașterii, numele mamei, își dă seama că avea un alt dosar.
Pe citația primită de la DIICOT este menționat un număr de dosar care s-a dovedit a fi pe numele altui Iulian (Sergiu) Gherguț, care fusese condamnat într-un dosar legat de droguri.
Administrația Prezidențială a descris, în răspunsul pentru publicul Libertatea, ce s-a întâmplat.
Documentul cu răspunsul Administrației Prezidențiale la solicitarea Libertatea:
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/raspuns-solicitare-libertatea.pdf" title="Răspuns solicitare Libertatea"]
<strong>Pasajul arată că procurorii de la DIICOT n-au avut curajul să spună Administrației Prezidențiale că le-a fost trimis un caz în care, din cauza unei confuzii de nume a autorităților, victima răpită de Al-Qaeda ajunsese ”traficant de droguri”, iar sora sa, din petentă, complice!</strong>
Elvira Gherguț a declarat pentru Libertatea că după episodul convocării la DIICOT într-un alt dosar s-a plâns la MAE, dar nimeni nu i-a dat până astăzi nicio explicație.
E greșeală enormă. Nu-mi dau seama ce instituție a greșit. Eu m-am plâns la MAE după ce am fost la DIICOT și s-a constatat că nu era vorba despre fratele meu. Dar nici MAE n-a știut ce să-mi spună. Am vrut să-i scriu și președintelui Iohannis despre acest episod. Dar s-au închis granițele. Apoi au apărut alte priorități și m-am luat cu alte treburi. Nu am primit nicio explicație. Cei de la MAE o sună periodic pe cumnata mea, dar că nu sunt noutăți.Elvira Gherguț, sora ostaticului român:
Iulian Gherguţ a fost răpit pe 4 aprilie 2015, în timp ce lucra ca agent de securitate la o mină de mangan din Tambao, în nordul statului african Burkina Faso. El este ostatic al grupării islamiste Al-Qaeda din Mali (JNIM), alături de alţi cetăţeni străini.
Pe 4 aprilie 2015, Ministerul Afacerilor Externe a activat o celulă de criză, din care mai fac parte SIE, SRI, MApN și Administraţia Prezidenţială.
La începutul lunii octombrie, jihadiștii au eliberat patru ostatici: franțuzoaica Sophie Petronin, liderul opoziției din Mali, Soumaila Cisse, și doi italieni, Pierluigi Maccalli și Nicola Chiacchio. În schimbul acestora, Guvernul de la Bamako a eliberat circa 200 de prizonieri din rândul extremiștilor islamici.