Circa 42% dintre respondenți au spus că sunt mai stresați, iar aproximativ o treime au raportat o înrăutățire a nervozității, mai arată sursa citată.
Potrivit studiului, frica și anxietatea pot fi copleșitoare, atât în rândul adulților, cât și al copiilor. În unele cazuri, condițiile medicale preexistente s-au accentuat, în timp ce în altele s-au declanșat stări de anxietate, depresie neputință în fața acestei noi provocări.
Cum și-au redus românii stresul provocat de pandemie
Circa 68% dintre respondenți spun că și-au petrecut timpul liber urmărind mass-media, în încercarea de a gestiona situația.
În afară de acest lucru, românii au încercat să reducă stresul și să-și ocupe timpul cu exercițiile fizice, plimbările în aer liber, descoperirea unui hobby, petrecerea timpului cu animalele de companie și chiar activitatea sexuală.
Femeile s-au adaptat la COVID prin descoperirea unor hobby-uri noi, utilizând internetul, mergând pe jos sau făcând exerciții fizice. Pentru bărbați însă, jocurile și activitatea sexuală au fost cele mai importante strategii de gestionare a stresului. Pentru femei, cele mai importante au fost internetul și interacțiunile sociale la distanță, mai spune studiul.
Factori care accentuează stresul
Psihologii atrag atenția că riscul unor suferințe psiho-emoționale este amplificat și de alți factori, cum ar fi: sărăcia, lipsa sau pierderea unui loc de muncă, evenimentele triste din viață (decesul unei persoane apropiate sau sfârșitul unei relații), boală fizică sau problemele asociate consumului de alcool ori de droguri.
Studiul a fost realizat pe aproximativ 2.000 de persoane, cu vârste cuprinse între 28 și 50 de ani. Rezultatele au fost interpretate de specialiști de la Institutul de Psihiatrie Socola, Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie și Universitatea Transilvania.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro