Ministrul transporturilor, afaceri cu unul din șefii Academiei Infractorilor: numele lui Ciprian Șerban apare pe trei contracte dintr-un mare dosar instrumentat de DIICOT

Ancheta, desfășurată între 2013-2016, a vizat activitatea unei grupări din Neamț specializate în spargeri la magazine de bijuterii din Occident. Prejudiciul total estimat de procurori: 9,6 milioane de euro. În cea mai mare parte, a rămas nerecuperat.

Ciprian Șerban apare în calitate de mandatar al unei firme care a pus gratuit la dispoziția unuia dintre liderii Academiei un Land Rover, în perioada în care capul grupării era dat în urmărire generală, iar mașinile deținute de membrii organizației erau pe lista de monitorizări în toată Europa.

Anii când în Piatra Neamț se războiau clanurile

În noiembrie 2010, după asasinarea unui lider de clan local, șeful de atunci al Inspectoratului de Poliție Județean Neamț, pe numele său Aurelian Șoric, a izbucnit la conferința de presă astfel: „De ce era atât de interlop Mararu? Că dădea bani la oameni și lua camătă?”. A adăugat un „Dumnezeu să-l ierte!” și „era o familie normală, avea două fete superbe, îmi pare rău pentru cele întâmplate”.

Izbucnirea aceasta a comisarului-șef Șoric, faimoasă, arată că, privind de aproape,din mijlocul comunităților, diferența dintre o „familie normală” și un grup de criminalitate organizată este greu perceptibilă. Contururile se amestecă și, cu toată experiența pe care o ai ca om al legii, și încă unul cu misiuni externe, cum a fost Șoric, ajungi să nu mai distingi binele de rău.

Diferența care sare în ochi este cea dintre interlopii nemțeni și politicienii nemțeni. Judecând după numărul impresionant de dosare de corupție având drept cap de afiș aleși locali – Gheorghe Ștefan, Ionel Arsene, printre alții, rezultă că deosebirea între interlopi și politicieni e că primii fură de la privat, iar ceilalți, de la stat. Nu își încalcă unii altora teritoriile. 

Piatra Neamț devenise, în prima decadă a anilor 2000, un teatru de război între clanuri: bătăi, incendieri, asasinate și tentative de asasinat. Județul întreg exporta infracționalitate, fenomen de care se ocupau, în general, polițiștii din alte state europene. Pe plan național, anchetele DIICOT – Structura centrală au fost cele care au împiedicat supremația interlopilor în Neamț.

Liderii de clanuri păstrau, într-adevăr, aparența de respectabilitate. Aveau familii, copii, soacre, amante, prieteni de poker. Aveau afaceri legale, firme cu acte în regulă, care serveau drept explicație posibilă pentru mașinile lor scumpe și vilele cu piscină.

Adrian Marin-Botez, liderul așa numitei Academii a Infractorilor Români, avea o firmă de construcții, As Finis Construct SRL. O fondase împreună cu vărul său, Costel Acozmei, în octombrie 2016. Din iulie 2014, societatea se află în întrerupere temporară de activitate, conform termene.ro.

„Țâță”, rectorul cu opt clase

Libertatea a consultat dosarul nr. 30843/3/2016, la arhiva Tribunalului București, dosar care a fost finalizat prin condamnarea mai multor capi ai Academiei. În cele peste 60 de volume ale dosarului, structura și activitatea grupării conduse de Marin-Botez, zis „Țâță”, sunt documentate în detaliu, cu largul concurs al organelor de anchetă din statele unde „studenții” dăduseră spargeri.

Într-una din declarațiile date în cursul anchetei, liderul organizației, absolvent de opt clase, se prezintă astfel: „Declar că sunt așa-zisul șef al grupării, toți cei din jurul meu mă consideră un așa-zis șef, fiindu-mi neamuri” (volumul 66, pagina 102).

Dosarul DIICOT conține și o informare de la autoritățile italiene, potrivit căreia, în 2014, Marin-Botez Adrian avea de executat în Peninsulă o pedeapsă de doi ani și trei luni de închisoare pentru prostituție, inclusiv cu minori, și pentru uz de documente false.

Marin-Botez: „Ceasurile se vindeau cu 18-21 la sută din valoarea de catalog”

Membrii proeminenți ai Academiei Infractorilor – „ofițerii” – erau, într-adevăr, rude ale lui „Țâță”, veri, frați, cumetri, nași.

Executanții, care reprezentau palierul cel mai numeros și cel mai expus, erau recrutați din rândul tinerilor săraci din județul Neamț. Peste o sută de „studenți” au fost identificați, în urma spargerilor comise între 2007 și 2015, în Marea Britanie, Spania, Andorra, Germania, Italia, Olanda, Belgia, Franța. 

Deși aceștia își asumau cele mai mari riscuri, primeau doar mici porții din pradă, de ordinul miilor de euro. Între două lovituri, stăteau ascunși, dormeau în corturi. Din când în când, li se trimiteau câteva sute de euro, prin transfer, pentru mâncare și haine.

Prada o constituiau, de regulă, bijuteriile și ceasurile furate, care erau aduse în România ascunse în mașini, iar apoi erau valorificate de „locotenenți”, prin vânzare directă sau cu ajutorul patronilor de case de amanet. Plata se făcea în rate, conform interceptărilor telefonice și socotelilor ținute de Acozmei pe caiet și descoperite la percheziții.

„Hoții, în general, frecventează anumite localuri din Piatra Neamț, iar de valorificat, le valorificau bijuteriile și ceasurile la cei care cumpără de obicei asemenea bunuri. Ceasurile se vindeau cu 18-21 la sută din valoarea de catalog”, afirma Marin-Botez, într-o declarație inclusă în volumul 64 al dosarului de la Tribunalul București.

Trei contracte semnate de Șerban cu vărul lui Marin-Botez

Numele lui Ciprian Șerban, ministrul transporturilor, apare pe trei documente găsite la perchezițiile domiciliare efectuate la unul dintre membrii Academiei. Este vorba despre o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, un contract de comodat și un contract de vânzare-cumpărare, toate datate 20 septembrie 2013 (volumul 49, pagina 102 și următoarele).

Înțelegerile, ale căror fotocopii au intrat în posesia Libertatea, sunt încheiate între SC Eden Star Forest SRL, cu Șerban în calitate de mandatar, și Acozmei Costel, vărul lui „Țâță”.

Contractul prin care firma reprezentată de Ciprian Șerban îi pune la dispoziție gratuit autoturismul marca Land Rover, Range Rover Sport lui Costel Acozmei este încheiat la cabinetul notarului Ana Ioniță.

Un avocat consultat de Libertatea a explicat că singurul scop pentru care un contract de comodat pentru un autoturism este încheiat la notar este ca mașina să poată fi scoasă în afara țării. Avocatul a mai explicat că, din punct de vedere fiscal, o firmă nu poate da în folosință gratuită o mașină unei persoane fizice, așa cum s-a întâmplat în tranzacția Eden Star Forest, prin Ciprian Șerban – Costel Acozmei.

Astfel, potrivit contractului de comodat studiat de Libertatea, timp de două luni, în perioada 20 septembrie 2013 – 21 noiembrie 2013, mandatarul Șerban îi pune la dispoziție gratuit lui Acozmei mașina cu nr. NT 99 AAA, fabricată în 2008, „în scopul utilizării acesteia de către comodatar atât în țară, cât și în străinătate”.

Pe promisiunea de vânzare-cumpărare, prețul tranzacției este de 30.000 de euro, pe contractul de vânzare-cumpărare, este trecută suma de 25.000 de euro. Nu există mențiuni privind achitarea vreunui avans. Nu au fost găsite nici chitanțe care să ateste efectuarea plății pentru mașină.

Șerban: „O perioadă, am avut calitatea de împuternicit”

Eden Star Forest SRL este firma pe care Șerban a reprezentat-o și în relația cu silvicultorii din Iași, în dosarul de luare de mită în care a fost denunțător. Ați putut citi despre acest dosar în Libertatea. 

Despre calitatea de mandatar pe care o deținea actualul ministru, am discutat și cu Șerban, și cu Nicoleta Negură, fostă Samoilă, care era, în septembrie 2013, asociat unic și administrator al respectivei firme.

„Nu am fost nici acționar, nici administrator în cadrul societății Eden Star Forest S.R.L. Precizez că, pentru o perioadă, am avut calitatea de împuternicit”, a răspuns, în scris, ministrul, la întrebarea ziarului despre rolul său în societatea comercială.

„Este vorba despre o tranzacție comercială între o societate și o persoană fizică, respectiv înstrăinarea unui autoturism către un cetățean. Nu am cunoștință despre existența vreunei responsabilități ulterioare acestei tranzacții”, a precizat Șerban în răspunsul pentru ziar.

Fost administrator Eden Star Forest: „Nu știu ce am semnat”

La rândul ei, Nicoleta Negură, care era asociată la vremea respectivă a soției lui Ciprian Șerban, ne-a explicat că a acceptat, „din prietenie”, să apară formal ca asociat unic al Eden Star Forest SRL: „Eram asociată în mai multe firme, dar nu știu cu ce se ocupa fiecare. Nu știu ce am semnat, nu știu cu ce se ocupau firmele. Am făcut ca în familie”, a declarat Nicoleta Negură, care știe doar că de firmă se ocupa soția lui Șerban, Anca Ionela Șerban. Despre actualul ministru susține că nu știe să fi avut „anturaje dubioase”.   

În perioada când au fost încheiate cele trei acte privind trecerea Range Rover-ului de la Eden Star Forest SRL la Acozmei Costel, cele mai multe dintre autovehiculele folosite de membrii grupării Marin-Botez erau monitorizate în toată Europa. „Studenții” aveau nevoie de mașini cu acte în regulă, cu ITP-ul la zi, astfel încât să nu fie opriți la graniță.

Din mai 2011 până în mai 2014, Marin-Botez a fost dat în urmărire generală, perioadă în care a fost văzut în Anglia, în apropiere de Heathrow. Era judecat în dosarul Bariera, pentru tentativă de omor. A fost prins într-o cafenea din centrul Bucureștiului, după acțiuni ample de filaj. În iunie 2014, a fost eliberat din greșeală din arestul Poliției Capitalei. A fost capturat abia în ianuarie 2015, într-un hotel din Cluj-Napoca.

„Studenții”, la plimbare prin Europa cu mașina dată de Șerban

Mașina pe care Ciprian Șerban i-a dat-o lui Acozmei apare în dosarul nr. 30843/3/2016 și în volumul 11 (paginile 2 – 3 și paginile 8 – 9).

Conform unei informări de la poliția italiană, Știrbu Ioan, fost Zavate, zis Ion Nebunul, cumătrul lui Marin-Botez, și Lupașcu Dumitru Vlad, un membru al Academiei, au fost identificați „la bordul unui Range Rover, cu nr. NT 08 WLX, aparținând Eden Star Forest SRL, în Riolo Terme, Ravenna, Italia, pe data de 26 octombrie 2013”.

Conform unei alte informări, de data asta, de la poliția slovenă, Știrbu Constantin Silviu (rudă cu Ioan Știrbu) și Lupașcu au fost depistați în aceeași mașină, în localitatea Sezana, Slovenia, pe data de 11 noiembrie 2013”.

Practic, la data la care „studenții” Academiei Infractorilor au fost depistați în Italia și Slovenia cu Range Roverul de la firma al cărei mandatar era Șerban, opera încă valabilitatea de două luni a contractului de comodat încheiat în 20 septembrie 2013 la notarul Ana Ioniță. 

„Este același autoturism care a fost vândut lui Acozmei Costel. După vânzare, la înmatriculare au fost schimbate numerele. Nu cunosc ce s-a întâmplat ulterior cu mașina”, susține Ciprian Șerban.

Mașinile conduse de Șerban, cu „aparat performant de alertă”

Ministrul transporturilor nu a menționat în declarațiile de avere depuse de-a lungul timpului că ar avea în proprietate vreun automobil. Ceea ce nu-l împiedică să conducă, să fie amendat de Poliția Rutieră și, pe cale de consecință, să conteste în instanță amenzile.

declaratie-avere-2012-serban-ciprian-constantin declaratie-avere-2013-serban-ciprian-constantin declaratie-avere-2013-serban-anca-ionela

Potrivit hotărârii pronunțate de Judecătoria Neamț în dosarul 1388/279/2012, Ciprian Șerban se afla la volanul acelui Range Rover cu numărul NT 99 AAA când a fost oprit în trafic, în 21 februarie 2012:

„În timp ce circula dinspre oraşul Roznov spre Săvineşti a fost oprit de un echipaj de poliţie care i-a solicitat actele şi i s-a adus la cunoştinţă că a circulat cu viteza de 104 km/h în localitate, motiv pentru care se va întocmi proces-verbal de contravenţie şi i se va suspenda dreptul de a conduce. Menţionează că a susţinut în faţa agentului de poliţie că viteza sa de deplasare a fost sub 104 km/h, că are montat un aparat performant de alertă atunci când pe sectorul de drum este amplasat aparatul radar”.

Petentul, scrie în documentul citat, „a învederat că în ziua respectivă temperatura era foarte scăzută, sub -25 grade Celsius, fapt care atrage inexactitatea măsurării vitezei de către cinemometru, însă nu a probat aceste susţineri”.

Ciprian Șerban a recunoscut, în răspunsul pentru ziar, că a fost amendat în timp ce se afla la volanul mașinii care apare și în dosarul Academia Infractorilor. „Din câte cunosc, este legal să conduci un autoturism care nu îți aparține, dacă acesta deține documentele prevăzute de legislație”, a afirmat ministrul.

Prins cu Range Rover-ul, fără permis și acte la mașină

Șeful de la Transporturi a fost sancționat de Poliția Rutieră și după ce a fost oprit la volanul unui BMW cu numere provizorii, pe un bulevard din Piatra Neamț, cu viteza de 118 km/h (dosarul 9946/279/2016, Judecătoria Piatra Neamț), în septembrie 2016.

La volanul unui Range Rover aparținând unui service din Bacău, Șerban a fost oprit pe data de 4 aprilie 2013 și „sancţionat cu 9 puncte amendă în valoare de 675 de lei şi reţinerea permisului de conducere pentru fapta de a fi circulat cu autovehiculul în localitatea Săvinesti cu viteza de 116 km/h, înregistrată de aparatul radar (…) şi avertisment pentru fapta de a nu avea asupra sa permisul de conducere, actul de identitate şi certificatul de înmatriculare”.

În hotărârea pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț în dosarul 425/199/2013, se precizează că petentul, adică Șerban, care contestase sancțiunile, susținea că „erau mai multe mașini care circulau pe cele 2 benzi în același sens, radarul find în staționare și era imposibil de determinat viteza fiecărui tip de autoturism. A mai invederat petentul că avea montat pe autoturism detector radar și întrucât fusese semnalizată prezența aparatului radar conducea cu viteza legală pe segmentul de drum respectiv”.

Range Rover-ul cu număr de Bacău, a explicat Șerban pentru ziar, „era oferit clienților ca mașină de schimb pe durata reparațiilor. În acest context am condus și eu respectivul autoturism”. N-a explicat și în ce condiții, ca persoană care nu poseda autoturism, ajunsese clientul unui service auto.  

Bijuterii „primite de la familie”

O altă curiozitate legată de declarațiile de avere ale lui Ciprian Șerban, șoferul fără mașină și, din când în când, fără permis, o reprezintă bijuteriile de aur, cu pietre prețioase și un ceas, în valoare totală de 22.000 de euro. Aceste bunuri apar doar în declarațiile depuse în 2013, și de Șerban, și de fosta lui soție.

La data dobândirii acestor bunuri, Șerban a trecut anul 2012 (în dreptul ceasului de 7.000 de euro) și anul 2011 (în dreptul bijuteriilor). Deși a depus o declarație și în 2012, ministrul n-a menționat că ar deține astfel de obiecte. Conform acestei declarații, Ciprian Șerban și Anca Ionela Șerban nu aveau niciun venit, aveau de achitat rate la două împrumuturi bancare, în sumă totală de 25.000 de euro. Nici anul următor, situația bugetului familiei nu s-a îmbunătățit substanțial, încât să permită achiziționarea ceasului și bijuteriilor.

Întrebat de Libertatea despre cum a dobândit aceste bunuri, ministrul a răspuns: „Erau bijuterii ale soției de la acea vreme, primite de la familie”. Soții Șerban au divorțat în 2017, la notar. Anca Ionela Șerban a deținut calitatea de membru în consiliul de administrație al unei societăți controlate de Primăria Piatra Neamț și de director de cabinet al unui secretar de stat din Ministerul Agriculturii.

Șerban, despre vărul lui „Țâță”: „E o persoană cunoscută în județul Neamț”

Despre Costel Acozmei, cel căruia i-a dat Ranger Rover-ul, ministrul Șerban a comentat pentru ziar: „Îl cunosc pe Acozmei Costel, așa cum cunosc foarte multe persoane din Piatra Neamț. De altfel, acesta este o persoană cunoscută în județul Neamț. Menționez că nu am avut nicio relație personală cu el”.

Cum ar spune fostul comisar Șoric, Acozmei nu e „atât de interlop”. E o „persoană cunoscută”, care are și o afacere, o firmă de service auto și dezmembrări, AutoTop SIA Garage SRL, cu puncte de lucru în Bragadiru și Piatra Neamț.

Înainte de această etapă onorabilă a carierei sale, Acozmei a fost anchetat și judecat pentru evaziune fiscală (dosarul nr. 6803/279/2010, Judecătoria Piatra Neamț), pentru trafic de minori (dosarul nr. 6640/110/2011, Tribunalul Bacău), pentru constituire de grup infracțional organizat (dosarul nr. 5223/83/2013, Tribunalul Satu Mare).

În acest din urmă dosar, vărul lui „Țâță” a fost condamnat, cu suspendare, pentru tăinuire și complicitate la comiterea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Ceasurile ascunse în șosete, găsite la percheziții

În urma investigației privind activitatea Academiei Infractorilor Români, după arest preventiv prelungit și percheziții, Acozmei a încheiat un acord de recunoaștere a faptelor cu procurorii și a fost judecat într-un dosar disjuns din dosarul mare, la Tribunalul București (dosarul nr. 2865/3/2016).

Pe 28 ianuarie 2016, „Costache” a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare (transformată în patru ani sub supraveghere), pentru constituire de grup infracțional organizat și complicitate la furt calificat. 

În dosarul Academiei (vol. 29, pagina 343), un martor protejat îl menționează pe Costel Acozmei ca fiind cel care se ocupa de vânzarea, la kilogram, a bijuteriilor furate, „fiind un fel de contabil al grupării”.

În descrierea grupării făcută de procurori, se arată că „Savu Florin, Gliga Adolf și Acozmei Costel răspund de depozitarea și valorificarea pe teritoriul României a bunurilor sustrase, ceasuri și bijuterii, fiind în legătura numiților Muftuoglu Halil și Bilge Levi, Bilge Laura (n.m. – proprietari de magazine de bijuterii și case de amanet din Neamț). De transport se ocupă Mușat Marius, Andronache Vasile, zis Viorel, și Arghir Mihaela, sora lui Marin-Botez Adrian” (vol. 10, pagina 10).

La percheziția făcută la un imobil din strada Moldovei, Piatra Neamț, unde locuia Acozmei, au fost găsite un card bancar pe numele lui Adrian Marin-Botez, ceasuri, chei de Audi, bijuterii, ceasuri ascunse în șosete, un certificat de înmatriculare auto, contracte de amanet pentru sume de câteva mii de euro, în total (vol. 2, pagina 61). Percheziția s-a desfășurat în prezența avocatului lui Acozmei, George Lazăr, fost prefect liberal de Neamț.

„În legătură cu ceasurile de lux, declar că eu personal am mai cumpărat și am mai vândut ceasuri”, s-a apărat Acozmei la audiere. Ceasuri, bijuterii, mașini sau părți componente ale acestora.

Într-un dosar mai vechi (nr. 14049/182/2010, judecat de Tribunalul Maramureș), este descris cum Acozmei a fost oprit la volanul unui Audi A6, la data de 21 octombrie 2010, în localitatea Seini, având asupra sa un număr de 23 inele, două brăţări, un colier şi şapte ceasuri de mână, fără a avea documente de provenienţă, bunuri deţinute în scopul vânzării, sens în care deţinea şi o balanţă electronică, şi o lupă cu led”.

Vărul lui Acozmei, Adrian Marin-Botez, ispășește o pedeapsă de 24 de ani de închisoare.