REPORTAJ. Pescuitul este interzis în zona podurilor până în martie, dar pe Dâmbovița, pescarii prind pești la „parașută”: „O capcană mortală pentru păsări”

Sunt sub 0 grade Celsius miercuri, 24 ianuarie. Sărbătoarea Micii Unirii a venit cu un frig care a înghețat parțial malul Lacului Morii. Promenada din jurul lacului din sectorul 6 este aproape complet acoperită de gheață, iar cei aproape 30 de oameni care s-au adunat de dimineață pe promenadă pășesc cu grijă să nu alunece.

S-au strâns să urmărească păsările prin binocluri și lunete, îndrumați de voluntarii Societății Ornitologice Române București la o plimbare de birdwatching. Pe lac, câte o rață se scufundă până când la suprafață rămâne doar un vârf de pene, apoi își scoate din nou capul și se scufundă iar.

Un bărbat povestește cum, cu câteva zile înainte, a fotografiat pe lac un cufundar care avea ciocul înfășurat într-o plasă de pescuit. Nu a avut ce să-i facă păsării, cum să o prindă, dar a urmărit-o și, deși putea să se miște pe apă, cu greu putea să deschidă ciocul. O poză cu același cufundar a fost postată pe Facebook de Rețeaua pentru Natură Urbană, alături de imagini cu plase rupte și abandonate pe malul Dâmboviței.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Voluntarii de la SOR recunosc că tot curăță malurile de fire de pescuit, gunoaie și plase de nailon și tot mai găsesc altele când se întorc după câteva zile.

Regulile de pescuit sunt stricte și nu s-au schimbat anul ăsta. Dar rațele de pe Lacul Morii pe care le-am văzut în 24 ianuarie se pot considera norocoase că nu au căzut în plasele ilegale ale unor pescari.

Ce spune ordinul de prohibiție

Ordinul de prohibiție de anul acesta a intrat în vigoare în 17 ianuarie, când a fost publicat în Monitorul Oficial. Prohibiție înseamnă impunerea unor măsuri stricte în ceea ce privește pescuitul, indiferent de forma în care este practicat, și are rolul de a proteja și conserva ecosistemele acvatice. Adică indiferent dacă ești pescar profesionist sau amator, sportiv sau pescuiești doar de recreere, trebuie să respecți aceleași reguli.

Documentul conține perioadele și zonele în care este interzis pescuitul. În general, perioada de prohibiție durează între 10 și 60 de zile, în funcție de specie și de zona de interes. Cu câteva excepții, restricția pentru anul 2024 se încheie în 7 iunie, în timp ce la unele specii, interdicțiile se impun în toamnă.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Regulile se aplică pentru mai toate râurile și lacurile din România, în Delta Dunării și în zona Mării Negre. La anumite specii de pești, perioadele de prohibiție se întind pe tot anul. De pildă, este interzisă pescuirea de păstrăv în ianuarie și martie, apoi din nou în luna octombrie.

De ce la poduri?

Ordinul interzice, de asemenea, pescuitul la mai puțin de 500 de metri de podurile care au cel puțin un picior. Aceste zone sunt declarate „zone de protecție pentru resursele acvatice vii”.

Peștii, crustaceele, alte nevertebrate se strâng la poduri, pentru că acolo este apa mai adâncă și în timpul iernii este și ceva mai caldă. Interzicerea pescuitului în aceste zone este o măsură de protecție pentru pești, dar, indirect, este benefică și pentru păsările acvatice.

„Păsările găsesc acolo mai multă hrană, pentru că iarna asta e problema pentru ele, că apa este înghețată”, explică Dani Drăgan, biolog la Societatea Ornitologică Română. Sunt păsări care au exact acest mod de viață: se scufundă ca să-și prindă hrana. Așa fac rațele, de exemplu, și cufundarii.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„O pasăre prinsă în plasă este condamnată la moarte”

Nu pescuitul în sine este problema, explică biologul, ci modul în care este făcut, indiferent dacă este perioadă de prohibiție sau nu.

Unii pescari folosesc o tehnică numită în limbaj popular „la parașută”. Sunt plase din nailon cu monofilament instalate direct în lac sau în râu, undeva mai în adâncul apei și lăsate o perioadă mai lungă. Spre deosebire de cele multifilament, cele monofilament sunt mai rigide, au ochiurile mai mici și rănesc peștele atunci când se prinde în ele. Plasele de acest tip sunt de slabă calitate și de cele mai multe ori sunt de unică folosință, scriu site-urile de profil, care precizează în același timp că nu vând astfel de plase fiindcă sunt ilegale.

Folosirea plaselor monofilament este infracțiune – dosar penal – și atrage după sine amendă între 150 și 10.000 de lei şi interzicerea dreptului de a pescui între 1 şi 3 ani.

„Din păcate, mai în toate zonele din București sunt astfel de ‭«pescari» – cu ghilimelele de rigoare, că ăsta e braconaj”, spune Drăgan.

Sunt pescari pe tot cursul râului Dâmbovița, inclusiv în centrul Capitalei. De obicei stau la undiță, dar lipsa undițelor nu înseamnă că sub apă nu există plase, remarcă biologul. Zonele preferate ale pescarilor sunt Parcul Văcărești și Lacul Morii, în special la podul sub care se varsă Dâmbovița, mai spune el.

În zona de vărsare a Dâmboviței în Lacul Morii, acolo unde râul se împarte între București și județul Ilfov, voluntarii SOR au strâns acum două săptămâni plase de pescuit rupte și abandonate. N-au fost puține nici lansetele și gunoaiele lăsate pe mal.

„Plasele monofilament sunt interzise la nivel național în toate zonele acvatice, sunt din nailon și nu sunt selective, prind orice, chiar și păsări, din greșeală”, spune Dani Drăgan, amintind de cazul cufundarului cu ciocul înfășurat în nailon.

O pasăre prinsă în mod brutal într-o astfel de plasă este condamnată la moarte. Va muri pentru că nu se poate hrăni sau de epuizare pentru că va încerca să se elibereze. Plasele din nailon nu sunt ușor de rupt. Sunt o capcană mortală.

Dani Drăgan, biolog SOR:

Sunt eliberate greu

Un alt cufundar a fost văzut pe Lacul Morii înfășurat în nailon, la sfârșitul lunii ianuarie. „Nu ne mai facem bine!”, a scris cel care a realizat fotografia, în descrierea ei, pe grupul de Facebook dedicat păsărilor din București. Dani Drăgan povestește că și el, recent, a găsit un cormoran cu aceeași soartă. I-a luat mult să elibereze pasărea din strânsoarea capcanei: e dificil, pentru că păsările sunt speriate, stresate, se zbat.

„Plasele astea nu au ce să caute în apă, e în legislație. Pescarii trebuie să folosească echipament. Altfel, e caz de braconaj, sută la sută”, subliniază Drăgan.

Rețeaua pentru Natură Urbană îi sfătuiește pe oameni să le atragă atenția pescarilor din zona podurilor că nu au voie să pescuiască acolo până în primăvară și să anunțe autoritățile.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 11

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro