Peste 10 branduri au pierdut miliarde din cauza anulării mașinilor electrice. Ce le-a făcut să se întoarcă la motoarele pe combustie

Cum a început totul: presiunea pentru emisii

În ultimii ani, Uniunea Europeană și Statele Unite au venit cu reguli din ce în ce mai stricte privind emisiile de CO₂. Ținte precum interzicerea vânzărilor de mașini pe benzină și diesel după 2035 în UE au forțat producătorii să accelereze investițiile în electrice.

În acest context, multe companii au anunțat planuri extrem de agresive, unele promițând chiar renunțarea completă la motoarele termice în următorii 10–15 ani.

Între timp însă, presiunea a început să se relaxeze ușor. După discuții intense cu industria auto, atât în Europa, cât și în SUA, autoritățile au devenit mai flexibile, permițând soluții alternative precum combustibilii sintetici sau o tranziție mai lentă.

De la promisiuni agresive la pași înapoi

Unul dintre cele mai clare exemple este Mercedes-Benz, care anunța că va deveni „all-electric” până în 2030 acolo unde piața permite. Astăzi, compania vorbește mult mai prudent și confirmă că motoarele termice și hibridele vor rămâne în ofertă mai mult timp.

Ford a mers chiar mai departe în ajustări, reducând investițiile în electrice după ce divizia dedicată a generat pierderi semnificative, semn că ritmul adoptării este sub așteptări.

Volvo, unul dintre cele mai vocale branduri în favoarea electrificării totale până în 2030, nu a renunțat la obiectiv, dar a început să recunoască faptul că tranziția va fi mai lentă decât estimările inițiale.

Și Honda a făcut un pas înapoi față de planul de a elimina complet motoarele termice până în 2040, preferând o strategie mai flexibilă, adaptată diferitelor piețe.

Schimbări vizibile în tot grupul de volum

În interiorul grupului Stellantis, care include branduri precum Peugeot, Citroën, Opel sau Fiat, planurile de electrificare accelerată au fost ajustate pentru a reflecta diferențele mari dintre piețe, unde cererea pentru electrice variază semnificativ.

General Motors, care promitea eliminarea motoarelor termice până în 2035, a început să amâne unele lansări de modele electrice, în timp ce Volkswagen, unul dintre liderii tranziției, reevaluează ritmul investițiilor după rezultate sub așteptări în anumite regiuni.

Nici zona de lux nu mai este atât de sigură

^{Rolls-Royce Spectre, lansat la finalul anului 2022, a promis un viitor electric elegant. Foto: press.rolls-roycemotorcars}

În segmentul premium și de performanță, schimbările sunt la fel de evidente.

Aston Martin a amânat lansarea primului său model electric, în timp ce Bentley a împins termenul pentru o gamă complet electrică dincolo de 2030.

Lamborghini a ales să pună accent pe hibride, încercând să păstreze caracterul motoarelor tradiționale, iar Ferrari continuă electrificarea, dar fără să renunțe la propulsoarele clasice care definesc brandul.

Porsche, care își propusese ca 80% din vânzări să fie electrice până în 2030, a început la rândul său să își ajusteze planurile și să investească în continuare în motoare termice.

De ce se întâmplă acest „U-turn”

Motivul principal este diferența dintre planuri și realitate.

Cererea pentru mașini electrice nu a crescut suficient de rapid, mai ales în Europa și SUA. În paralel, costurile de producție rămân ridicate, iar infrastructura de încărcare nu ține pasul în toate regiunile.

Pentru producători, asta înseamnă un risc financiar major dacă continuă să investească agresiv într-o direcție care nu generează încă profit.

În loc de o tranziție rapidă și completă, tot mai multe branduri aleg o strategie mixtă, în care motoarele termice și hibridele vor rămâne relevante mai mult timp decât se estima inițial.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE