Planul în cinci puncte al premierului Ilie Bolojan pentru a asigura securitatea energetică a României

• Creșterea producției în bandă: finalizarea urgentă a investițiilor la Iernut și Mintia pentru a injecta peste 1.500 MW în sistem, necesari pentru acoperirea vârfurilor de consum de seară și din perioadele reci.
• Asigurarea apei la Cernavodă: implementarea rapidă a proiectului de pe Dunărea Veche (Bala 2) pentru garantarea debitului de răcire a reactoarelor, condiție esențială pentru realizarea noilor grupuri 3 și 4.
• Redirecționarea finanțărilor spre stocare. Hidroelectrica poate instala rapid circa 1.500 MW capacitate de stocare prin hibridizarea centralelor în următorii doi ani.
• Management profesionist: condiționarea mandatelor din companiile de stat de realizarea investițiilor strategice și promovarea liderilor pe bază de competență, eliminând criteriile politice.
• Autorizarea parcurilor solare doar cu baterii integrate și stimularea celor 350.000 de prosumatori (din care doar o treime au baterii) prin cofinanțare.

Lipsă de viziune pe termen lung și amânarea investițiilor în infrastructură

Dezechilibrele actuale sunt consecința directă a lipsei de viziune pe termen lung și a amânării investițiilor în infrastructură, apreciază Bolojan. O reformă de o asemenea amploare nu se poate realiza rapid, motiv pentru care se solicită un angajament politic stabil pe mai mulți ani, independent de partidele aflate la guvernare. Scopul final este crearea unui cadru care să ofere predictibilitate, prețuri corecte pentru consumatori și siguranță națională.

Companiile de stat profitabile ar trebui să investească mai mult în retehnologizare

Companiile de stat, care produc peste jumătate din energia țării, trebuie să își reorienteze prioritățile. Deși au raportat profituri record în ultimii ani, fondurile au fost rar direcționate către modernizarea rețelelor de transport sau noi capacități de producție. Evaluarea mandatelor de conducere trebuie să se facă pe baza progresului fizic al proiectelor strategice de investiții, nu doar în funcție de rentabilitatea financiară imediată.

România a exportat energie vineri pe fondul unei producții record a fotovoltaicelor

În lipsa capacităților de stocare, rețeaua își dovedește volatilitatea. Recent, deși ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite pentru o revizie programată, România a acoperit consumul intern (4.591 MW) și a exportat un surplus de 1.010 MW.

Echilibrul a fost asigurat de producția record a parcurilor fotovoltaice, care au generat un maxim istoric de 2.968 MW (53% din total). În total, regenerabilele au asigurat 69,1% din mix, dar acest vârf subliniază urgența stocării cerute de Ilie Bolojan pentru a stabiliza rețeaua după apusul soarelui.

Restul mixului de producție pe surse arată astfel:

• Hidrocarburi: 906 MW (16,2%)
• Cărbune: 797 MW (14,2%)
• Eolian: 459 MW (8,2%)
• Hidro: 385 MW (6,9%)
• Biomasă: 56 MW (1%)
• Stocare: 30 MW (0,5%)

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro