Ilie Bolojan anunță deblocarea proiectului Bala 2 după oprirea reactoarelor de la Cernavodă: ridică nivelul apei cu peste un metru și aproape dublează debitul

România trebuie să compenseze aproximativ 650 MW după oprirea Unității 2

Potrivit lui Bolojan, proiectul ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și aproape dublarea debitului, astfel încât să poată fi asigurată apa de răcire atât pentru reactoarele 1 și 2, cât și pentru viitoarele reactoare 3 și 4.

În același timp, Bolojan susține că sistemul energetic național este stabil și că nu există, potrivit estimărilor actuale, riscuri pentru alimentarea cu energie electrică a țării.

„Am semnat azi decizia de constituire a grupului interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2, menit să asigure debitul necesar funcționării fără probleme a unităților de la Cernavodă”, a transmis Ilie Bolojan.

Oprirea Unității 2 de la Cernavodă înseamnă pierderea temporară a aproximativ 650 MW de producție nucleară, ceea ce reprezintă, potrivit lui Bolojan, aproape 10% din consumul național. Pentru compensarea acestei cantități de energie, autoritățile au apelat pe termen scurt la producția hidro, eoliană și pe cărbune, precum și la importuri. România a notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză și dispune, potrivit datelor prezentate de Bolojan, de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW.

Bolojan: problemele nu pot fi rezolvate „de pe o zi pe alta”

Ilie Bolojan spune însă că soluțiile temporare nu sunt suficiente și că România are nevoie de investiții care să prevină repetarea unor astfel de situații. În domeniul energiei, susține el, efectele investițiilor și ale politicilor publice apar după doi sau trei ani.

„În domeniul energiei, deciziile privind investițiile și politicile publice își arată rezultatele în 2-3 ani. Când nu faci ce trebuie ani de zile, nu există soluții magice pentru a rezolva problemele de pe o zi pe alta”, a transmis Bolojan.

El pune situația actuală atât pe seama secetei din bazinul Dunării, cât și a unor decizii amânate în anii precedenți. Potrivit acestuia, dacă lucrările prevăzute pentru creșterea debitului Dunării către Cernavodă ar fi fost prioritizate mai devreme, centrala nucleară ar fi putut continua să producă aproape 20% din necesarul de energie al României.

Ce este Bala 2, proiectul care ar putea asigura apa necesară reactoarelor de la Cernavodă

Principala măsură anunțată acum este constituirea unui grup interministerial pentru proiectul Bala 2. Proiectul include lucrări hidrotehnice, dragaje și intervenții destinate siguranței navigației. Conform datelor proiectului prezentate de premier, după realizarea investiției nivelul apei pe Dunărea Veche ar putea crește cu peste un metru, iar debitul ar putea ajunge aproape dublu față de cel actual.

Bala 2 este un proiect hidrotehnic mai vechi al Ministerului Transporturilor, derulat prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, care urmărește redistribuirea unei părți mai mari din debitul Dunării dinspre brațul Bala către Dunărea Veche. Lucrările prevăd, între altele, ridicarea pragului de fund existent pe brațul Bala, dragaje pe Dunărea Veche și refacerea unui vechi braț de bifurcație.

Potrivit AFDJ, aceste intervenții ar putea ridica nivelul apei în zona bifurcației cu până la 1,20 de metri și ar îmbunătăți condițiile de navigație. Un beneficiu indirect menționat explicit de administrația fluvială este asigurarea debitului minim de apă necesar pentru răcirea a patru reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, cu un grad de asigurare de peste 97%. Indicatorii tehnico-economici ai investiției au fost aprobați prin HG 1.079 din septembrie 2024.

Studiul de fezabilitate a început în urmă cu 10 ani

Studiul de fezabilitate pentru Bala 2 a început în urmă cu aproximativ zece ani. Din 2024, spune Ilie Bolojan, proiectul dispune de toate avizele și aprobările necesare, inclusiv de Hotărârea de Guvern privind indicatorii tehnico-economici. Premierul acuză însă Ministerul Transporturilor că nu a tratat investiția drept una prioritară și nu a asigurat finanțarea necesară.

„Situația dificilă în care ne aflăm, în urma închiderii ambelor grupuri de la Cernavodă, este consecința secetei din bazinul Dunării, dar și rezultatul multor ani în care s-au acumulat lipsa de viziune, deciziile proaste și fuga de răspundere. De exemplu, dacă lucrările proiectate și avizate pentru creșterea debitului Dunării spre Cernavodă ar fi fost prioritizate și nu amânate cu anii, am fi avut centrala nucleară în funcțiune și aproape 20% din necesarul de energie asigurat de aceasta. Când ai o funcție de răspundere, gândești pe termen lung, faci ceea ce trebuie, nu ceea ce dă bine”, a mai scrie Ilie Bolojan.

Acum, soluțiile tehnice vor fi reverificate, prețurile vor fi actualizate și va fi identificată finanțarea, iar Administrația Fluvială de la Galați ar urma să organizeze licitația pentru proiectare și execuție. Proiectul ar putea fi terminat în aproximativ trei ani.

„Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările”, a transmis acesta.

După finalizarea Bala 2 ar putea fi asigurat debitul de apă necesar pentru răcirea Unităților 1 și 2 ale Centralei de la Cernavodă, dar și pentru reactoarele 3 și 4.

Debitul Dunării a prăbușit producția nucleară: ambele reactoare de la Cernavodă, oprite

Dunărea a coborât în această vară la niveluri critice. Pe 16 iulie, debitul măsurat la intrarea în țară, la Baziaș, a ajuns la doar 1.750 de metri cubi pe secundă, cel mai mic nivel înregistrat în ultimele trei decenii. Scăderea continuă a debitului a afectat inclusiv funcționarea Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă, care depinde de apa Dunării pentru răcirea reactoarelor.

Unitatea 1 a centralei a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar joi, 13 august, Guvernul a confirmat și oprirea Unității 2, tot din cauza debitului foarte scăzut al fluviului. Închiderea completă a Centralei nucleare de la Cernavodă pe termen nedeterminat înseamnă că România pierde temporar aproximativ 1.400 MW de capacitate de producție, adică aproape 20% din necesarul de energie acoperit în mod obișnuit de centrala nucleară. Energia lipsă este compensată prin producție hidro, eoliană și pe cărbune, dar și prin importuri, în timp ce autoritățile încearcă să găsească o soluție pe termen lung pentru a asigura debitul de apă necesar funcționării centralei de la Cernavodă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro