România a exportat vineri 1.000 MW de energie, în timp ce reactoarele de la Cernavodă sunt oprite, datorită unui record de producție fotovoltaică
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-un moment în care ambele reactoare nucleare de la Cernavodă sunt oprite, Sistemul Energetic Național a înregistart performanțe remarcabile datorită energiei verzi. Un instantaneu live al rețelei de la ora 18.00 arată o situație inedită: producția internă acoperă în totalitate consumul național, iar surplusul masiv este exportat, susținut de un aport solar record.
Cuprins:
România produce mai mult energie decât consumă
Consumul național de electricitate s-a situat la un nivel scăzut vineri, ora 18.00, însumând 4.591 MW, în scădere cu 371 MW față de ziua precedentă.
În paralel, producția internă a crescut la 5.602 MW (+680 MW față de ieri). Această dinamică a generat un surplus substanțial: România produce mai mult decât consumă, iar excedentul de 1.010 MW (reprezentând 22% din consum) pleacă la export către vecini (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Moldova și Ucraina), potrivit platformei de monitorizare monitorenergie.ro.
Exportul a înregistrat un salt de 970 MW față de ieri.
Fotovoltaicul conduce detașat în mixul de producție de energie
Cea mai spectaculoasă evoluție vine din sectorul solar. Parcurile fotovoltaice au generat vineri, până la ora 18.00, 2.968 MW, adică 53% din totalul producției naționale, cu o creștere de 812 MW față de ieri. Această performanță compensează lipsa energiei nucleare: centrala de la Cernavodă raportează 0 MW, ambele reactoare fiind oprite pentru o revizie planificată de câteva săptămâni.
Restul mixului de producție pe surse arată astfel la ora 18.00:
Concret, energie verde a reprezentat aproape 70% din total.
România face pași rapizi spre decarbonizare, sursele curate reprezentând în prezent 69,1% din producția totală. Pe lângă aportul fotovoltaic major (53%), sistemul beneficiază de energie eoliană (8,2%), hidro (6,9%) și biomasă (1%). Sursele fosile (cărbune și hidrocarburi) reprezintă restul de 30,4%.
Care a fost consumul casnic și cel industrial
Conform modelărilor bazate pe curba de consum, utilizarea de electricitate se împarte între sectorul industrial (54,7%, medie de 2.895 MW) și cel casnic/terțiar (45,3%, medie de 2.393 MW). Consumul general a oscilat recent între un minim de 4.370 MW și un maxim de 6.609 MW.
Moldova și Bulgaria, parteneri cheie pentru România
În timp real, România exportă masiv în Serbia (736 MW), Moldova (256 MW) și Ungaria (119 MW), importând doar din Bulgaria (94 MW) și Ucraina (6 MW).
Privind retrospectiv ultimele 30 de zile, Moldova a fost principalul beneficiar al exporturilor noastre, primind 191,72 GWh (48,7% din totalul exportat). În schimb, Bulgaria a fost sprijinul principal pentru rețeaua națională în momentele de deficit, furnizând României 391,53 GWh (79,6% din totalul importat), ceea ce confirmă importanța interconectării regionale.
Măsurile propuse de Ilie Bolojan pentru un sistem energetic eficient
Sistemul energetic actual este victima lipsei de strategie și a investițiilor întârziate, iar România are nevoie de un „Pact pentru Energie” susținut de toate forțele politice, indiferent cine se află la guvernare, susține premierul Ilie Bolojan.
Acesta propune urgentarea marilor proiecte, precum finalizarea centralelor de la Iernut și Mintia – care vor aduce peste 1.500 MW în sistem – dar și rezolvarea problemei apei de la Cernavodă prin proiectul de pe Dunărea Veche, condiție obligatorie înainte de a discuta despre noile reactoare 3 și 4. Totodată, politicianul subliniază necesitatea numirilor de manageri pe criterii stricte de competență în companiile de stat, și nu pe loialități politice, pentru ca profiturile acestora să fie direcționate prioritai către investiții și modernizare.
O altă direcție majoră este dezvoltarea capacităților de stocare pentru a elimina dezechilibrele dintre producția mare de la prânz și consumul de vârf de seară. Propunerea prevede ca noile parcuri fotovoltaice să fie aprobate doar dacă vin la pachet cu soluții de stocare, iar companii precum Hidroelectrica să instaleze rapid aproximativ 1.500 MW în baterii în următorii doi ani.
În plus, pentru cei peste 350.000 de prosumatori din țară – dintre care doar o treime au acum baterii – se recomandă un sistem de tarifare dinamic și cofinanțări, măsuri care ar duce la scăderea costurilor la factură pentru cetățeni și companii printr-o energie mai sigură și mai ieftină.
Prepurgel 14.08.2026, 19:05
Fotovaltaice?Produc energie(scumpa),in timpul zilei!Am exportat energia ieftin- in timpul zilei(pentru ca avem capacitați de stocare),am vândut-o la bulgari (care au investit in capacitați de stocare),ca sa ne-o revânda seara-la om preț de 20 de ori mai mare!(Inca o)politica greșita a guvernanților „noștri”!In timp ce bulgarii au investit in capacitați de stocare,„ai noștri”,au bagat toți banii in fotovoltaice-(pe care oricum UE nu le mai considera o soluție de viitor)!