Politica lui Donald Trump de a-l liniști pe Vladimir Putin reprezintă un pericol pentru Europa, afirmă un important istoric

Vladimir Putin „își bate joc” de încercările omologului său american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, într-un interviu acordat recent pentru Euronews.

Concilierea nu a funcționat cu dictatorii

În februarie, în marja unei reuniuni a miniștrilor apărării din UE, Kallas a acuzat noua conducere de la Washington că urmează o cale de conciliere față de Rusia.

„De ce îi oferim (Rusiei – n.r.) tot ce își dorește chiar înainte de a începe negocierile?”, s-a întrebat ea, denunțând o moliciune din partea lui Trump în fața cererilor Kremlinului. „Aceasta este o conciliere, nu a funcționat niciodată!”, a atras atenția fostul prim-ministru al Estoniei.

Termenul „conciliere” este auzit din ce în ce mai des în dezbaterile pe tema încheierii războiului din Ucraina, aproape întotdeauna cu conotații negative. Dar ce înseamnă exact?

Puțini sunt mai bine plasați pentru a oferi un răspuns decât Christian Goeschel, istoric și lector de istorie europeană modernă la Universitatea din Manchester.

„Din 1938, când prim-ministrul britanic Neville Chamberlain și omologul său francez Edouard Daladier au făcut concesii Germaniei naziste dincolo de Cehoslovacia, cuvântul «conciliere» a căpătat o aromă neplăcută în limbajul comun și în dezbaterea politică”, a declarat Goeschel pentru Euronews.

„Este încercarea de a evita conflictele armate și războaiele prin concesii de anvergură”, spune istoricul, coautor al unei noi cărți, „München ’38 – Lumea la răscruce”, care va fi publicată la începutul anului viitor.

Paralele cu Münchenul din 1938

La Conferința de la München din 1938, Chamberlain și Daladier au cedat amenințărilor lui Adolf Hitler. Marea Britanie și Franța au lăsat baltă Cehoslovacia. Acordul de la München prevedea că Cehoslovacia să cedeze Germaniei regiunea Sudetă și să evacueze teritoriul în termen de 10 zile.

Chamberlain și Daladier au fost păcăliți de promisiunile deșarte ale dictatorului german și, în loc să mențină pacea, Hitler a declanșat, în doar câteva luni, cel de-Al Doilea Război Mondial.

Goeschel afirmă că se pot face paralele între situația de la München din 1938 și cererea actuală a Rusiei de a i se ceda mari părți din estul Ucrainei. Totuși, el subliniază că orice comparație nu ar trebui considerată o ecuație.

„Nu putem pur și simplu să-l echivalăm pe Putin cu Hitler, nu despre asta e vorba”, subliniază Goeschel.

„Este vorba despre cum democrațiile liberale, cum Occidentul, ar trebui să procedeze pentru a păstra valorile fundamentale, adică libertatea, separarea democratică a puterilor și dreptul popoarelor la autodeterminare”, remarcă el.

„Este vorba despre o mai bună înțelegere a ceea ce se poate întâmpla dacă puterile occidentale se comportă prea timid față de dictaturile (cu intenții – n.r.) expansioniste și le permit să preia teritorii”, insistă istoricul.

În opinia sa, de la realegerea lui Trump la Casa Albă, situația a devenit mai complicată. „Comportamentul lui Trump față de Putin nu este foarte robust în comparație cu comportamentul mai dominant al predecesorului său, Biden”, explică el.

Dacă Trump sau orice putere occidentală ar încheia o înțelegere cu Putin peste capul Ucrainei, aceasta ar fi „catastrofală, deoarece ar alimenta apetitul Rusiei pentru noi cuceriri teritoriale”, crede Goeschel.

„Testarea Occidentului”

În ceea ce privește Germania, Euronews l-a întrebat pe Goeschel dacă concilierea ar fi termenul corect pentru a descrie pozițiile politice față de Rusia avansate de noul partid de stânga al țării, Alianța Sarah Wagenknecht (BSW), sau de extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD).

Istoricul spune că mai sunt astfel de cazuri, subliniind „nenumăratele încercări de a-l concilia pe Putin, destul de independente de așa-numiții apologeți ai Rusiei”.

„A existat Acordul de la Minsk, în care cancelarul german de la acea vreme, Angela Merkel, a jucat un rol-cheie. Guvernul roșu-verde sub conducerea lui Gerhard Schröder a făcut concesii Rusiei. Atât de multe încercări zadarnice au fost făcute la nivel internațional pentru a-l îmbuna pe Putin”, explică el.

Goeschel este de părere că puterile occidentale evaluează complet greșit obiectivele militare ale Rusiei. În plus, democrațiile occidentale vor să evite războiul atâta timp cât consolidarea apărării militare a Europei încă necesită timp.

„Ne-am bazat prea mult timp pe umbrela de apărare militară a SUA. Acestea sunt principalele motive pentru care ne-a luat atât de mult timp să ne trezim și să ne dăm seama cât de periculos este Putin”, spune el.

Într-un interviu acordat de Kallas săptămâna trecută pentru Euronews, șefa diplomației europene atrage atenția că Rusia testează Occidentul și încearcă să divizeze statele membre UE pentru a submina sprijinul pentru Ucraina.

„Putin testează în mod clar Occidentul, testează cât de departe poate merge. Acum depinde de noi cum și cât de puternic reacționăm, ce permitem”, afirmă ea.

Goeschel notează că istoricii pot ajuta la informarea politicienilor și se pot implica în dezbaterile politice în perioade de criză. De asemenea, pot recurge la evenimente istorice pentru a înțelege anumite tipare de comportament din partea actorilor statali.

„La acea vreme, și alte puteri urmăreau îndeaproape ceea ce s-a convenit la München în 1938. Japonia și Italia, de exemplu, au învățat din Acordul de la München că politicile expansioniste sunt posibile. Politicienii decid singuri dacă și ce vor să învețe din istorie, spre bine sau spre rău”, conchide istoricul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE