PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord la Cotroceni pentru noua lege a salarizării bugetarilor, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027. Ce prevede legea

Noua lege a salarizării, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, prevede că niciun angajat din sectorul public nu va avea o scădere a venitului. În plus, o altă modificare generală se referă la grilele salariale, a declarat fostul ministru al Muncii, Florin Manole, vineri, pentru ziarul Libertatea.

Totodată, cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.

Lege: niciun angajat din sectorul public nu va avea scăderi de venit

„În urma unui proces de mediere desfășurat sub coordonarea Administrației Prezidențiale, Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârșitul prezentei sesiuni parlamentare”, se arată în comunicatul transmis presei.

Documentul urmează să fie finalizat până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare, mai arată sursa citată.

Noua lege a salarizării face parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu termen final de implementare stabilit pentru 1 iulie 2026.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, aceasta va aduce stabilitate veniturilor angajaţilor din sectorul public şi va respecta limitele fiscale asumate de România.

„Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei”, se mai arată în comunicat.

Legea, care va intra în vigoare integral pe 1 ianuarie 2027, nu va fi aplicată eşalonat şi nu va suferi modificări ulterioare prin intervenţii speciale.

Liderii politici semnatari sunt Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) şi Kelemen Hunor (UDMR). Ministerul Muncii urmează să publice proiectul de lege şi să organizeze consultări cu toate categoriile afectate de prevederile acesteia.

Dragoș Pîslaru: Reforma se bazează pe 3 principii esențiale

Ministrul interimar la Muncii, Dragoș Pîslaru, a transmis vineri dimineață că avem un acord politic pe legea salarizării unitare și a precizat că reforma se bazează pe trei principii esențiale.

„Avem acord politic pe legea salarizării unitare. Partidele politice au agreat în această dimineață elementele de principiu ale proiectului de lege a salarizarii personalului plătit din fonduri publice”, a scris Dragoș Pîslaru, pe pagina de Facebook.

Reforma se bazează pe trei principii esențiale, mai spune el:

• Protejarea veniturilor angajaților din sectorul public: niciun angajat nu va înregistra scăderi salariale ca efect al aplicării noii legi

• Disciplină bugetară și sustenabilitate: reforma trebuie să respecte obiectivele fiscale asumate de România și să poată fi susținută pe termen lung

• Aplicare integrală și predictibilă: noua lege va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicări etapizate și fără derogări succesive pentru diferite categorii profesionale.

După anunțul de astăzi, proiectul va fi publicat luni în transparență decizională, urmând ca de marți să înceapă consultările cu sindicatele și familiile ocupaționale.

„Îmi doresc un calendar accelerat de aproximativ două săptămâni pentru consultări și definitivarea proiectului înainte de transmiterea sa către Parlament spre aprobare. Această lege reprezintă unul dintre cele mai importante jaloane asumate de România prin PNRR”, mai spune ministrul interimar al Muncii.

Florin Manole: Vor fi modificări la grilele salariale

„E un lucru foarte bun semnarea acordului pe legea salarizării, suntem de acord cu situația și principiile din document, iar ca să ajungem aici, la acest acord, nu a fost greu, ba chiar destul de ușor”, a spus, vineri, fostul ministru PSD al Muncii, Florin Manole, pentru ziarul Libertatea.

Principiile din lege sunt în marja PNRR pe care statul le-a semnat, dar „sunt și evaluări de costuri cu anvelopa salarială și se poate calcula impactul”, a mai precizat fostul ministru.

El a precizat că a existat un draft lăsat la plecarea din minister, așa că „nu putem spune că nu eram familiarizați cu situația”, a adăugat Manole.

Oficialul admite că la respectivul acord pot exista unele modificări după dezbaterile publice, dar asigură că reperele principale sunt agreate și nu vor fi modificări în chestiunile legate de PNRR.

Cât privește noile prevederi, fostul șef de la Muncă spune că „vor fi modificări și în privința diferențelor salariale, astfel că nu va mai fi grila 1-12, ci 1-8.

Nu se va mai face raportarea la salariul minim pe economie ca indicator, ci la o valoare de referință care se va actualiza separta de salariul minim, printr-un document emis anual de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor”, a declarat Florin Manole.

În contextul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, expresia „grila 1–12” se referă, de regulă, la coeficienții de ierarhizare ai funcțiilor.

Pe scurt, sistemul pornește de la un salariu de bază de referință (în diferite variante ale legii s-a discutat despre un salariu minim sau un salariu de referință) și fiecărei funcții îi este atribuit un coeficient.

Coeficientul poate varia de la aproximativ 1 (pentru funcțiile aflate la baza grilei) până la 12 (pentru funcțiile cu cel mai înalt nivel de responsabilitate).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE