În primul rând, în mod cert se poate opta între pensia proprie şi pensia de urmaş. Singura lege aplicabilă este Legea nr. 263/2010, iar art. 92 este cât se poate de clar:
“Soţul supravieţuitor, care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat, poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie”.
Deci posibilitatea de a opta există, însă este supusă unor condiţii şi, bineînţeles, trebuie apreciată oportunitatea de la caz la caz. În al doilea rând, trebuie înlăturate eventuale confuzii, în sensul că se poate opta între propria pensie şi pensia de urmaş, dar nu se poate alege pensia fostului soţ. Pensia de urmaş nu este aceeaşi cu pensia fostului soţ, cum se înţelege în mod greşit. De aceea, nici cuantumul nu este, evident, acelaşi. Şi, da, pensia de urmaş e mai mică decât pensia care i s-ar fi cuvenit soţului decedat, respectiv 50% pentru un urmaş.
În ce situaţie ieşi în avantaj
Deci, Casa de Pensii nu poate refuza opţiunea între cele două pensii decât dacă nu sunt îndeplinite condiţiile legale (vârsta standard de pensionare a soţului supravieţuitor sau durata căsătoriei între soţi, de 15 ani), dar cuantumul pensiei de urmaş este corect stabilit la 50% din pensia cuvenită soţului decedat. Astfel, opţiunea poate fi avantajoasă în unele cazuri. De exemplu, soţia supravieţuitoare are o pensie proprie de 400 de lei, iar soţul ei (decedat) ar fi beneficiat de o pensie de 1.000 de lei (dacă ar fi în viaţă); astfel, soţia poate opta pentru pensia de urmaş, care va fi de 50% din pensia soţului, deci 500 de lei, mai mare decât propria pensie de 400 de lei.