Povestea lui Harap Alb în spaniolă. Prima zi după relaxarea măsurilor în Spania, relatată de un jurnalist stabilit în Castellon

Spaniolii au ajuns să se bucure că ieri au murit „doar” 500 de oameni. Bucuria este justificată, pentru că a fost o perioadă în care sub 900 nu scădeau deloc.

Și noi aici ne bucurăm că spitalele din oraş nu au anunțat nici un mort în Castellon. Deși sunt câteva zeci de noi-îmbolnăviți, ne agățăm de partea pozitivă și îi dăm valoare de previziune: e clar, „începe să scadă”, ne scriem între noi pe mesaje.

De altfel și mesajele venite de la autorități întrețin această nuanță de optimism: de aseară s-a ridicat restricția impusă activităților neesențiale. Până acum lucrau doar cei din domeniul sanitar, alimentar, curățenie, jurnaliștii și polițiștii. De azi merg la muncă aproape toți ceilalți (deși e ciudat că pe lista oficială frizerii sunt încă excluși, lucru care îi nemulțumește pe mulți).

Practic, fiecare dintre noi va avea voie să facă ce vrea, în măsura în care acțiunea lui este justificată. Chiar și să te plimbi se poate, doar că îți trebuie un act de la medic din care să reiasă că plimbarea îți face bine. Școlile rămân închise, dar oricum copiii tocmai au intrat în vacanța de Paște.

Nedumeririle ”eliberării”

Însă, cu toate că toti și-o doresc, „eliberarea” de marți stârnește și unele nemulțumiri și nedumeriri:

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Sunt foarte mulți spanioli care se gândesc cu teamă la reintegrarea în colectivitatea de la serviciu. Este celebră fotografia cu un copil pe balcon care ține o pancarta pe care scrie „ce folos să stăm în casă dacă tata merge la serviciu in fiecare zi”. Acestă fotografie a fost folosită ca argument pentru o petiție care cerea oprirea activităților neesențiale. Știu români care au susținut această petiție. Decizia premierului Sanchez de a opri toată activitatea în Spania a părut că ține cont de aceste dorințe.

Acum, prin decizia autorităţilor de la Madrid, toate motivele de teamă dispar în mod oficial: pare că nu mai este periculos să lucrezi într-o fabrică împreună şi în acelaşi timp cu alţi 500 de oameni. Doar că decizia aceasta oficială nu elimină frica permanentizată în strângerea de stomac pe care o ai, de exemplu, când trebuie să te duci la supermarket. La fel ca spaniolii, mulţi dintre românii ne întrebăm dacă nu este periculos să reîncepem lucrul.

Dar vom reîncepe, cu siguranţă.

Nevoia de bani acoperă orice teamă. Trebuie plătite chiria, utilităţile. Trebuie cumpărată mâncare. Deciziile economice ale statului spaniol par decizii bune pe termen mediu. Însă la nivel imediat, toate necesităţile financiare ale unei familii au rămas în sarcina familiei.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

2.000 de români au vrut să se întoarcă în țară, doar 330 au și făcut-o

Această nesiguranţă financiară i-a făcut pe mulți români să vrea înapoi în țară. Doi cunoscuți de-ai mei, soț și soție, m-au întrebat la un moment dat dacă stiu cum să facă să se întoarcă acasă. După discuție s-au răzgândit. Ideea de merge în țară pe un drum nesigur și obositor, care s-ar fi încheiat cu intrarea în 14 zile de carantină impusă i-a făcut să rămână aici.

Aceeași situație este și cu cei care apelează la autorităţile române. Cum-necum, deși sunt inițial hotărâți să plece, cei mai mulți renunță şi rămân. Din informațiile primite de la Consulat, au fost 500 de cereri pentru Comunitatea Valenciană. Pe întreaga Spanie, 2.000. Dintre aceștia, au plecat doar 330. Aceste cifre îi exclud însă pe cei care au plecat pe cont propriu, cu maşina, prin culoarele stabilite de România cu ţările tranzitate.

Unul dintre motivele de a rămâne în Spania este deschidrea sezonului agricol. Poate fi o gură de oxigen pentru buzunarele românilor care și-au pierdut sursa de venit din cauza crizei. Nevoia de recoltare este atat de mare, încăt, la presiunea marilor fermieri, guvernul a permis cumularea ajutorului de şomaj cu salariul de zilier pe câmp. Și, la fel ca Germania, Spania se bazează de mai bine de 20 de ani pe forța de muncă nepretențioasă a românilor.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Povești pentru copii în 14 limbi

Între timp aflu povești despre români implicați. Sunt mulți, de la cadre medicale până la pompieri și voluntari la Caritas sau Crucea Roșie. Toți au poveștile lor în acest puzzle trist al coronavirusului.

O menționez însă în mod special și dintr-un motiv personal pe profesoara Cătălina Iliescu, lingvist la Universitatea din Alicante. Ea a făcut un site care se cheamă Cuenta-Cuarentenas, în care, împreună cu alți profesori de la Universitate, citesc povești pentru copii.

Sunt citite în 14 limbi, pentru a ajunge la câți mai mulți dintre copiii din Spania. Sunt povești clasice, de la Andersen la Oscar Wilde până la Ion Creangă și Ispirescu. Iar fetița mea cea mică, și câteodată și cei doi copii ai mei mai mari, ascultă în lungile ore de carantină o mulțime de povești frumoase. E minunat că, prin gestul ei, undeva, niște copii spanioli adorm ascultând povestea în spaniolă a lui Harap Alb.

Fotografie principală: EPA, Galerie foto: Alin Petrica

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 9

Urmărește-ne pe Google News