Capitala României este cel mai aglomerat oraș din Uniunea Europeană și al treilea din Europa, după Moscova și Istanbul, potrivit unui clasament realizat recent de TomTom, o companie de navigare și cartografiere care colectează date din mai multe capitale europene. Bucureștiul avea, la sfârșitul anului trecut, 1,38 milioane de mașini și locuri de parcare insuficiente, atât în centrul orașului, cât și în zonele rezidențiale.
Cuprins:
Rețeaua Airly monitorizează mai mulți compuși din atmosferă cu ajutorul unor senzori. Aceștia verifică nivelurile de dioxid de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon sau particule aflate în suspensie, respectiv praful din atmosferă.
În București, senzorii Airly măsoară doar pulberile aflate în suspensie, adică acel praf care ne poate pune sănătatea în pericol.
Aceste pulberi sunt de mai multe mărimi, iar senzorii Airly măsoară poluanții cu diametrul de 1, 2,5 și 10 micrometri sau microni.
Libertatea a analizat datele prezentate de senzorii Airly, pentru a vă arăta în ce zone din București este mai mare poluarea cu pulberi. Cum era de așteptat, datele au arătată o poluare mai mare în zonele mai aglomerate.
Pulberile de 2,5 microni aflate în atmosferă erau de 4,5 ori peste limitele legale pe strada Barbu Văcărescu, iar cele sub 10 microni depășeau limitele legale de peste 3 ori, potrivit datelor de luni.
Airly a transmis un avertisment de poluare în acest caz și a atras atenția că cei mai vulnerabili sunt copiii, vârstnicii și femeile însărcinate.
Datele arată depășiri de 2,5 ori, respectiv 1,8 ori, și pe Șoseaua Viilor, în sudul Bucureștiului.
Același lucru este valabil și pentru strada Sfântul Elefterie, unde poluanții erau de aproape două și, respectiv, trei ori peste normele admise.
Depășiri se văd și în cazul senzorilor instalați pe Bulevardul 1 Decembrie, datele arătând niveluri de 1,8 și 2,6 ori peste cele legale.
Particulele sub 10 microni trec prin nas și gât și ajung în plămâni, unde provoacă inflamații și intoxicări, potrivit site-ului CalitateAer.ro, deținut de Ministerul Mediului.
Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.Site-ul calitateaer.ro:
Cei mai afectați sunt copiii, deoarece plămânii lor nu sunt îndeajuns de dezvoltați. Expunerea pe termen lung poate duce la cancer și moarte prematură.
Cele mai frecvente surse de pulberi în atmosferă sunt:
La acestea se adaugă o serie de fenomene naturale, precum eroziunea rocilor și furtunile de nisip.
Datele privind poluarea vin în contextul în care Consiliul General al Municipiului București a aprobat, pe 24 octombrie, o taxă de poluare pentru Capitală.
Vigneta pentru București trebuie plătită de șoferii cu mașini poluante. Cei cu autoturisme sub norma de poluare Euro 4 vor trebui să plătească de la 1 ianuarie 2020 taxa Oxigen.
De asemenea, aceștia nu mai pot trece prin centrul Capitalei decât noaptea și în weekend-uri, iar din 2022, orice mașină Euro 3 va fi interzisă în București.
În București erau înregistrate, la finele anului 2018, 1,38 milioane de mașini, adică 16,8% din totalul de 8,2 milioane existente la nivel național, conform datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).
Problema pulberilor din atmosferă se adaugă și celei privind lipsa de spații verzi din București.
Capitala are, în prezent, 23,21 metri pătrați de spații verzi per locuitor, potrivit statisticilor Primăriei Capitalei. Legislațiile europeană și națională prevăd un minimum de 26 de metri pătrați.
Un raport al Curții de Conturi arăta însă că Bucureștiul avea în 2014 o suprafață de doar 9,86 metri pătrați de spațiu verde pe locuitor, nu 23,21, cât anunțau autoritățile locale.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă un spațiu verde de 50 de metri pătrați pe locuitor.
Printre metropolele care au suprafețe verzi mari sunt: