Președintele CNAS, explicații în cazul plafoanelor pentru analize care se epuizează în primele zile ale unei luni

„Dacă ne gândim la eliminarea plafonului că am ideea unei analize, mă duc să mi-o fac, este acoperită complet, asta nu se va întâmpla. Întrebarea care se pune este cu resursele acestea, pe care le avem deocamdată și care sunt insuficiente față de ce se cere, cu ce începem, ce are prioritate? (…) Se mai pune problema și cum se spațiază în timp, în funcție de urgență, aceste investigații, pentru că nu toate sunt la fel de  urgente”, a declarat Adrian Gheorghe, președintele CNAS, miercuri, în emisiunea jurnalistei Alice Iacobescu la Europa FM.

Președintele CNAS a mai spus că statul se implică destul de mult, mai ales în cazul analizelor pentru bolnavii cronici.

„În timpul pandemiei, din octombrie 2020, din fond se decontează pentru anumite afecțiuni cronice, se decontează investigații medicale peste valoarea de contract la toți furnizorii de investigații paraclinice.”

De asemenea, Mihaela Tănase, purtătorul de cuvânt al CNAS, a declarat pentru ziarul Libertatea că investigațiile medicale pentru bolnavii cronici sunt prioritare.

„De la 1 octombrie pentru investigațiile necesare pentru monitorizarea a șapte afecțiuni: post-covid, cancer, boli rare, cerebrovasculare. În momentul în care medicul pune pe biletul de trimitere semnul de monitorizare de la M1 la M7, orice furnizor aflat în relație contractuală cu Casa, care să zicem că primește 100 de lei luna asta, dacă a epuizat fondurile contractate cu casă și primește o solicitare pe investigații pe un cod de monitorizare de la M1 la M7 le va efectua peste evaluarea de contract, urmând ca la finalul lunii printr-un act adițional să-și recupereze banii. Am  făcut această reglementare, deoarece monitorizarea cum e la cancer, dacă omul are trimitere la CT nu îl poți programa peste două luni.”, a declarat Mihaela Tănase pentru ziarul Libertatea.

Recomandări

Calvarul unei românce care a avut o relație cu un bărbat turc de religie musulmană: „Nu aveam voie să ies din casă fără supravegherea lui”

În ceea ce privește digitalizarea acestui sistem de analize, președintele CNAS spune că se dorește ca proiectul să fie inclus în PNRR, dar că, oricum, acesta ar putea fi implementat și prin alte resurse.

„Cred că este nevoie de mai multă finanțare în sistem, creșterea finanțării trebuie să fie cuplată cu acest cadru de performanță. În mod previzibil, valoarea fondului cred că va fi relativ constantă în următorii ani, deci nu vom putea vorbi de creșteri spectaculoase la fond. Cred că se pot avea în vedere, poate, și alte tipuri de măsuri care să mobilizeze mai mulți bani în sistem, fondurile europene sunt o astfel de sursă pentru care avem obligația să ne mobilizăm.”, a mai subliniat președintele CNAS.

Investigații medicale paraclinice acordate peste valoare de contract

• ”Monitor 1” – dacă investigațiile paraclinice se recomandă pentru monitorizarea pacienților diagnosticați cu COVID-19 după externarea din spital;

• ”Monitor 2” – dacă investigațiile paraclinice se recomandă pentru monitorizarea pacienților diagnosticați cu boli oncologice;

• ”Monitor 3” – dacă investigațiile paraclinice se recomandă pentru monitorizarea pacienților cu diabet zaharat;

• ”Monitor 4” – dacă investigațiile paraclinice se recomandă pentru monitorizarea pacienților diagnosticați cu boli cardiovasculare;

Recomandări

Generația educată și violentă – cazul Exarhu. Să nu fim ipocriți: orice băiat crescut în anii 80-90 prima oară avertizează și a doua oară pocnește

• ”Monitor 5” – dacă investigațiile paraclinice se recomandă pentru monitorizarea pacienților diagnosticați cu boli rare;

• ”Monitor 6” – dacă investigațiile paraclinice se recomandă pentru monitorizarea pacienților diagnosticați cu boli neurologice;

• ”Monitor 7” – dacă investigațiile paraclinice se recomandă pentru monitorizarea pacienților diagnosticați cu boli cerebrovasculare;

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro