VIDEO/Președintele CNAS: Finanțarea sănătății este insuficientă. Vrem servicii medicale de calitate, dar închidem ochii, cu ipocrizie, la cât plătim

Președintele CNAS: Vrem servicii medicale de calitate, dar închidem ochii, cu ipocrizie, la ce suntem gata să plătim

Preşedintele CNAS spune că trebuie să privim realist şi să vorbim cu sinceritate de ce nu avem acum servicii medicale comparabile calitativ cu cele din alte state, unde contribuţiile la asigurările de sănătate sunt mai mari.

”Vorbim de printre cele mai mici contribuții pentru Sănătate din Uniunea Europeană, care se aplică la cele mai mici venituri, salarii din UE și pe care le plătesc 4,5-5 milioane maxim dintre locuitori. În schimb, ne dorim servicii  comparabile calitativ cu cele din state care alocă mult mai mulți bani și pentru 19 milioane de locuitori. Cât nu vom privi realitatea în ochi, cu sinceritate, vom continua să ne mințim că avem asigurări sociale de sănătate. Nu văd niciun atribut normal și corect al activității de asigurări de sănătate care să poată fi aplicat acum activității noastre. Și vom cere servicii de calitate, închizând ochii, cu ipocrizie, la ceea ce suntem gata să plătim”, spune Laurențiu Mihai, în primul interviu pe care l-a acordat de la preluarea funcţiei de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în 21 noiembrie 2017.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Pacienţii primesc în continuare reţete şi bilete de trimitere. Aproape 90% dintre medicii de familie şi-au prelungit contractele de acordare a serviciilor medicale

Referitor la situația creată prin refuzul medicilor de familie de a semna actele adiționale pentru prelungirea contractelor de acordare a serviciilor medicale, care ar fi lăsat, la începutul anului 2018, fără rețete și bilete de trimitere peste 4,5 milioane de români, președintele CNAS spune că problema a fost soluţionată, pentru că, în prezent, 90% dintre medici au semnat contractele, deci pacienții primesc rețete și bilete de trimitere.

Laurențiu Mihai precizează că există o reglementare din Contractul-cadru privind acordarea asistenţei medicale prin care pacienții cu boli cronice pot merge direct la specialist, fără bilet de trimitere de la medicul de familie.

În cazul a 59 de afecţiuni, tratarea nu necesită vizită la medicul de familie și, deci, bilet de trimitere. Pacienții care suferă de una dintre aceste afecțiuni, mai ales cei cu urgențe medico-chirurgicale, pot merge direct la medicul de specialitate din spital.

Perioada în care puteau fi semnate actele adiționale de prelungire, până în 31 martie 2018, a contractelor încheiate de medicii de familie cu casele de asigurări de sănătate s-a încheiat în 3 ianuarie.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

”Legal, nu se mai putea face prelungire de contract pentru că a expirat acest termen. Luând în calcul zilele libere, doar miercuri (3 ianuarie, n.r.) a fost posibilă această prelungire. Nu a fost nicio zi pauză în care să nu se poată semna aceste acte. Apoi, pacienții aveau acces direct la servicii de urgență sau la medicul specialist fără bilet de trimitere”, mai spune președintele CNAS.

Medicii de familie vor primi bani în plus din aprilie. Finanțarea la medicina primară este cea mai mare după cea pentru spitale

Legat de protestul medicilor de familie, nemulţumiţi de subfinanţarea medicinei primare, preşedintele CNAS spune că aceştia vor primi bani în plus din aprilie, când va intra în vigoare noul Contract-cadru de acordare a asistenţei medicale. Laurenţiu Mihai a precizat că, după spitale, asistența medicală primară, acordată de medicii de familie, primește cei mai mulți bani.

Preşedintele CNAS spune că banii în plus pentru medicina de familie vor fi prin creșterea valorii punctului minim garantat de la 4,8 lei la 5,6 lei per capita şi de la 2,2 lei la 2,6 lei per serviciu.

”Fiananțarea: Sunt primul care sunt de acord că finanțarea sănătății este total insuficientă, și a medicinei primare cu atât mai mult. Dar, față de 2017, este vorba de o creștere de 17,1%, adică 277 milioane de lei în plus față de alocarea de anul trecut. Medicii vor primi acești bani în plus din luna aprilie, odată cu intrarea în vigoare a noului Contract-cadru. Este a doua cea mai mare creștere din sistem. Creșterea se poate concretiza prin creșterea valorii punctului minim garantat  de la 4,8 lei per capita în 2017, la 5,6 lei per capita în 2018. Per serviciu, valoarea punctului minim garantat crește de la 2,2 lei la 2,6 lei. Plata nu poate scădea sub această sumă, dar poate fi peste. Anul trecut, valoarea punctului minim garantat per serviciu a fost 2,2 și a ajuns la 2,8. Este insuficientă, îmi pot imagina, dar resursele sunt limitate. Din aceste resurse limitate, medicina primară are cel mai înalt nivel de creștere, după spitale. La spitale, este cel mai înalt procent de creștere datorită creșterii salariilor”, explică Laurențiu Mihai.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Pacientul poate să ridice rețeta din orice județ

Legat de aspectele birocratice, președintele CNAS spune că există solicitări justificate ale medicilor de familie și că încearcă să găsească soluții. O soluţie ar fi să se permită pacientului să ridice reţeta medicală din orice judeţ,  indiferent de unde i-a fost eliberată aceasta.

”Un prim pas spre reducerea birocrației este acela că, de acum, pacientul poate să ridice rețeta din orice județ, indiferent de unde a fost prestat serviciul medical și de unde se eliberează rețeta. Până acum, nu puteau să facă acest lucru. Este un pas mare pentru pacient în ceea ce privește debirocratizarea. Dar debirocratizarea nu înseamnă pierderea controlului. Niciun stat din lume nu-și poate permite să nu urmărească ceea ce se prestează ca serviciu medical și ceea ce primesc pacienții”, mai spune Laurențiu Mihai.

Cabinetele medicilor de familie trebuie să fie deschise 5 zile din săptămână

O altă solicitare a medicilor de familie este ca cele 35 de ore de lucru să poată fi grupate şi în 2-3 zile, nu doar în 5 zile, ca în prezent şi să aibă dreptul la vacanţă.

Președintele CNAS spune că medicii de familie pot face un program al cabinetului, dar trebuie ca minimum 5 zile să fie acolo pentru pacienţi.

Legat de cererea medicilor de familie de a avea dreptul la vacanţă, Laurenţiu Mihai spune că un cabinet medical este o unitate economică privată, iar vacanţa este pentru angajaţi.

”O altă solicitare a medicilor de familie este ca acele 35 de ore de lucru să fie grupate în 2-3 zile. Eu, ca reprezentant al intereselor pacienților, nu pot fi de acord. Nu mi se pare normal, trebuie să pot garanta că, măcar cele 5 zile, cabinetul este deschis. Ei spun că intervin în activitatea lor managerială. Pot face program, dar îmi doresc ca minim 5 zile să fie în cabinet. Apoi, mai vor ca în Contractul-cadru să fie stipulat dreptul la vacanță. Dreptul la vacanță este pentru angajați, dar cabinetul medical este entitate privată, economică, care are contract de prestări servicii cu casele de asigurări de sănătate. Nu-și găsește locul o astfel de prevedere privind vacanța. Absența este reglementată și poate fi de orice fel”, mai spune președintele CNAS.

Legat de extinderea numărului de servicii ce pot fi acordate în cabinetele medicilor de familie, Laurențiu Mihai se declară de acord, mai ales că doctorii sunt eligibili pentru a accesa fonduri europene.

Buget Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pe 2018 este de peste 33,7 miliarde de lei, mai mult cu peste 4 miliarde de lei faţă de anul trecut

Bugetul CNAS pentru 2018 este de 33,769 miliarde de lei, față de 29,239 miliarde de lei în 2017. Preşedintele CNAS spune că această creştere se va regăsi în mai multe arii, inclusiv la asistența medicală primară, unde va fi o majorare efectivă cu 17% , vor fi 277 de milioane de lei în plus.

Laurenţiu Mihai crede că este momentul ca societatea românească să aibă o dezbatere, onestă și lipsită de ipocrizie, legată de  ce tip de sistem de sănătate își dorește”.

„Este o creștere a bugetului exact atât cât societatea românescă își permite și cât consideră că este nevoie, adică de la 29,239 miliarde de lei în 2017, la 33,769 miliarde în 2018. Este puțin?! Este mult?! Fiecare cetățean ar trebui să se gândească. Este cazul să avem o dezbatere onestă, în care să spunem ce ne dorim și cât suntem gata să plătim. Situația nu are cum să se îmbunătățească.  Populația României va avea nevoie de cât mai multe servicii medicale și cât mai scumpe. Dacă nu suntem dispuși să plătim pentru ele, vom cere demisia oricând. Dar, atâta este. Medicii de familei au primit cel mai mult. O altă creștere ar însemna să luăm din altă parte. Aș vrea să mi se spună de unde să iau”, mai spune președintele CNAS.

El subliniază că, în ultimii 10-15 ani, multe din atributele unei activități de asigurări de sănătate au dispărut de la CNAS, începând cu autonomia.

„Sistemul informatic a plecat cu stângul. Ar fi o greşeală să renunţăm la el”

Preşedintele CNAS explică şi problemele sistemului informatic, despre care spune că este unul complex, cum nu sunt multe în lume, dar care „a plecat cu stângul”.

Sistemul informatic care gestionează programul cardului de sănătate nu are o bază de date proprie, ci una pe care o gestionează în corelare cu alte instituții. Ani buni s-a lucrat fără contract de mentenanță pentru acest sistem și mereu i s-au adăugat mai multe aplicații decât a fost  prevăzut.

”Sunt ore în care sistemul nu funcționează, dar în rest funcționează. Este unul dintre puținele sisteme din lume, iar gradul de control este mare. Mă tem că unii  se plâng pentru a avea un argument să renunțăm la el. Ar fi o greșeală. Cerem să ne fie semnalate neregulile care apar, pentru că atunci putem îndrepta lucrurile”, mai spune Laurențiu Mihai, în interviul acordat pentru Libertatea, primul de la preluarea funcţiei de preşedinte al CNAS.

Citeşte şi:

Nu mai există ”gerul Bobotezei”. Specialiștii avertizează: ”Joaca de-a Dumnezeu e periculoasă!”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro