Prima refugiată afgană cu o bursă de studii în România: „Nu ne simțeam în siguranță nici cu americanii. Nimeni nu-i poate controla pe talibani”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fareshta Basim (24 de ani) a plecat din Afganistan când avea 17 ani împreună cu părinții și cei trei frați. Familia ei nu a cunoscut toată viața decât starea de război până să vină în România, după cum spune și tatăl ei. Tânăra afgană a povestit pentru Libertatea cum o afectează evenimentele în urma cărora talibanii au pus stăpânire, din nou, pe țara în care s-a născut.
Cuprins:
„Nu ești primul jurnalist care m-a sunat. Când erau afgani și alți refugiați pe străzile din Timișoara acum câteva luni, nu a interesat pe nimeni. Îmi este greu să vorbesc de Afganistan. M-am săturat de ce se întâmplă acolo. Am fost în depresie, încă sunt. Mă gândesc la ce se întâmplă acolo. Am dormit două ore azi-noapte“, spune Fareshta Basim sau Fari, cum îi zic apropiații.
Își cere scuze pentru că nu vorbește bine limba română și spune că este supărată pe cei care nu o corectează când face greșeli de exprimare. „Ieri a murit cineva din familia noastră, un văr din Kabul. Talibanii au intrat peste el în casă și l-au împușcat. Azi am aflat. Am primit mesaj. Familia noastră este împotriva talibanilor. Noi mereu am fost mai open minded (deschiși la minte - n.r.)”.
„Acum cred că o să vină mai mulți afgani în România. Părinții mei sunt foarte dezamăgiți. Ei cred că guvernul afgan a vândut țara talibanilor”.
Tânăra nu crede că există un viitor liniștit „nici pentru femeile, nici pentru bărbații” din țara pe care a părăsit-o când avea 17 ani. „Mă gândesc la ei cu frică”, ne spune Fareshta.
În Afganistan, are 40 de verișori și 21 de verișoare. „O să le fie foarte greu. Nu pot fugi, că n-au bani. E sărăcie acolo. «Noi ce facem acuma?», mi-au zis ei. Nu e vina lor că s-au născut în Afganistan. Dacă s-ar întâmpla în România, voi ce ați face?”, se întreabă tânăra.
În orașul unde a crescut ea, Herat, la 120 de kilometri de granița cu Iran, școlile și facultățile sunt închise de câteva zile, după ce talibanii au cucerit provincia.
S-au blocat în case. Le e frică să iasă. Școlile sunt închise de patru zile, facultățile la fel, și magazinele. Tot orașul este închis. Femeilor le este teamă să iasă pe stradă fără bărbați lângă ele, ca să nu fie împușcate.Refugiată afgană în România:
„Au pus o bombă lângă școala unde învățam”
Fareshta Basim a venit cu familia ei în România ca să obțină azil politic în anul 2014.
„Nici cu americanii nu ne simțeam în siguranță. Nimeni nu poate să-i controleze pe talibani. Eram în clasa a VIII-a când au pus o bombă lângă școala de fete unde învățam. A găsit-o o fată și a anunțat poliția înainte să explodeze”, povestește tânăra.
„Am lucrat prin restaurante și fast-food-uri în Timișoara”
Părinții lui Fareshta, ambii jurnaliști cu două facultăți, în Afganistan, lucrează de doi ani în Timișoara la o fabrică de hârtie. Înainte de asta au lucrat prin shaormerii sau vulcanizări. Nu și-au găsit un loc de muncă mai bine plătit pentru că nu cunosc încă foarte bine limba română.
Ca să-și sprijine familia și să poată plăti cheltuielile la facultatea în domeniul IT de la Universitatea de Vest din Timișoara, tânăra a muncit și ea în fast-food-uri și restaurante. În 2018 și-a întrerupt studiile pentru un an pentru că nu a mai făcut față programului încărcat. Le-a reluat în 2019, când a primit prima bursă de studii pentru un refugiat din România, de la Universitatea de Vest și Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite din România.
„Nu voi mai ajunge niciodată în Afganistan. Mai ales ca femeie, este foarte greu. Talibanii zic că o să lase fetele să meargă la școală, dar nu-i cred”, spune Fareshta.
Am văzut copii de 12 ani care au venit singuri
„Eu am putut să vin pentru că am bunici aici, care ne-au făcut chemare în România la toată familia. Dacă vii cu alte rude, e mai ușor. Eu am văzut copii de 12 ani care au venit singuri din Afganistan în România. Ei cu ce să se descurce?”, se revoltă tânăra.
După ce a terminat facultatea, în 2020, Fareshta s-a decis să lucreze la Casa Logs, un ONG care militează pentru integrarea grupurile vulnerabile de migranți din Timișoara, inclusiv refugiați.
„Sunt mulți refugiați afgani care vin și România nu-i acceptă. Nu știu de ce nu-i acceptă, că doar sunt oameni ca mine și ca tine. Ei vin din zonă de război”, mai explică ea.
În 2020 au fost înregistrate 2.384 de cereri de azil în România din partea cetățenilor afgani, conform IGI. Dintre aceștia, 42 au obținut o formă de protecție din partea statului român, scrie Vice România.
„Au venit foarte mulți afgani în ultimele luni la noi la centru, mai ales din Serbia. Pentru mulți, România este o țară transfer. Alții ar vrea să rămână, dar n-au unde să muncească”.
