Odată cu criza COVID-19 au explodat și noi valuri de teorii ale conspirației. Am discutat cu Lilian Negură, sociolog, profesor la Universitatea Ottawa, care a scris câteva studii pe subiectul acestui fenomen.

– Lilian Negură, în ultima perioadă, odată cu amplificarea crizei COVID-19, au revenit în forță o mulțime de teorii ale conspirației. Există o legătură între perioadele de criză și teoriile conspirației?
– Teoriile conspirației răspund unor nevoi de a înțelege o situație percepută a fi periculoasă și sunt servite mai ales atunci când oamenii se simt amenințați sau afectați de forțe pe care nu le controlează. În perioadele obișnuite, când lucrurile par să se deruleze în mod prestabilit și fără să afecteze pe cineva anume, aceste teorii sunt mai puțin populare, deși întotdeauna există persoane care se simt amenințate. Din această cauză, teoriile conspirației au existat și vor exista în toate timpurile și societățile.

– Spune-mi, te rog, ce este de fapt o teorie a conspirației? În ce constă sensul și funcția ei?
– O teorie a conspirației este o reprezentare a unei situații prin care sunt mobilizate argumente credibile, bazate pe fapte sau realități observabile sau aparent documentate, dar care prin mijloace logice eronate ajung să atribuie cauzalități, explicații false sau nedovedite, implicând persoane sau grupuri considerate rău intenționate.

Ad placeholder
Vladimir Putin anunță că a aprobat primul vaccin anti-COVID-19 din lume: „Fiica mea a fost vaccinată”
Recomandări
Vladimir Putin anunță că a aprobat primul vaccin anti-COVID-19 din lume: „Fiica mea a fost vaccinată”
 

“Prin teoria conspirației, lumea ajunge să dea vina pe persoane sau grupuri de persoane pentru situația deplorabilă sau periculoasă în care se află”.

– Din ce observ, eu văd că teoriile conspirației prosperă în perioadele de criză, în momentele în care instituțiile tradiționale – de la guvern la presă – au un deficit de autoritate și încredere. Crezi că există o legătură între cele două?
Ai dreptate. Teoriile conspirației înfloresc mai ales în societățile unde oamenii nu au încredere în instituții. În societățile stabile, care au instituții care se bucură de multă autoritate în rândul populației, ele prezintă reprezentarea pe care lumea o acceptă ca fiind adevăr. Atunci însă când oamenii nu au încredere în instituții, ei cred că instituțiile mint sau manipulează, oamenii au tendința să creadă în teorii care vin din alte surse și care prezintă, dimpotrivă, instituțiile sau pe cei care stau în spatele acestor instituții la originea situației deplorabile în care se regăsesc.

Ad placeholder
Un nou bilanț ridicat: 1.215 de cazuri noi în ultimele 24 de ore
Recomandări
Un nou bilanț ridicat: 1.215 de cazuri noi în ultimele 24 de ore
 

Astfel, aceste teorii slăbesc și mai mult instituțiile care deja sunt slabe, producând o implozie a societății. Din acest considerent, difuzarea acestor teorii este un instrument de predilecție al serviciilor secrete pentru a slăbi societățile țărilor adverse.

De ce oamenii cred mai ușor într-o teorie a conspirației decât într-o teorie științifică, de exemplu?
– O teorie științifică, pentru a fi înțeleasă, necesită o pregătire îngustă în domeniul dat. Ele operează cu concepte specifice și abstracte care nu pot fi asimilate foarte ușor de un neofit.

“Teoriile științifice care au devenit parte a realității noastre comune, cum este teoria relativității sau psihanaliza, au suferit schimbări importante pentru a fi utilizate de oamenii de rând”.

Teoriile științifice iau, mai întâi, o formă concretă prin imagini și exemple, pentru a fi ușor manipulate în comunicarea de zi cu zi. Coronavirusul apare astfel sub forma unei sfere roșii cu niște ghimpi. După care ele sunt ancorate în reprezentări deja existente. Astfel COVID-19 este văzut ca o gripă sau altă viroză. Teoriile conspirației sunt însă niște viziuni relativ simplu de înțeles ale unor situații foarte complexe.

Ad placeholder
Nelu Tătaru, la Adriana Nedelea LA FIX: „Propunerea mea ca ministru al sănătății este de a prelungi starea de alertă”
Recomandări
Nelu Tătaru, la Adriana Nedelea LA FIX: „Propunerea mea ca ministru al sănătății este de a prelungi starea de alertă”
 
Profesor român din Ottawa: “Teoria conspirației pune răul pe vina celuilalt”. De ce e România atât de vulnerabilă
Lilian Negură

– Crezi că noile media ajută la multiplicarea teoriilor conspirației sau le dizolvă? Am o vagă impresie că ele devin cumva “moi” și difuze?
– Noile medii favorizează transmiterea oricărui tip de informații, inclusiv ale teoriilor conspirației.

“Dacă media tradițională avea și mai are filtre prin care o informație era verificată înainte de a fi difuzată, aceste filtre au dispărut în epoca internetului și a rețelelor sociale”.

Absența filtrelor explică amploarea pe care o ia difuzarea unor informații absolut neverificate și care pot crea multe daune pentru persoane individuale sau pentru comunități întregi.

– Există acum o întreagă “isterie” legată de fake news care pare o nouă formă de teorie a conspirației: și cei care le produc, și cei care luptă cu ea au ceva elemente din teoria conspirației. Care e legătura între ele?
Fake news se referă mai mult la informații neverificate. De exemplu, că cineva a discutat cu o persoană care ar fi primit bani de la un polițist pentru a declara cauza unei morți ca fiind de COVID-19. Este un fapt fals, care ajunge să fie difuzat ca fiind adevărat. O teorie a conspirației poate să se fondeze pe fapte false, dar este mai elaborată și vizează o persoană (Soros sau Bill Gates, de exemplu) sau un grup de persoane (chinezi sau evrei) care ar fi la originea unui complot contra propriului grup (eu și oamenii ca mine).

Ad placeholder

“Cu alte cuvinte, aceste teorii pun pe seama «celuilalt», oameni foarte influenți, minorități, vina pentru răul care se întâmplă”.

– Cum se combate o teorie a conspirației?
– O teorie a conspirației nu poate fi eliminată. Ele au existat, există și vor exista întotdeauna și în toate societățile. Ceea ce se poate însă combătut este răspândirea ei. Asta se poate face prin eliminarea condițiilor în care aceste teorii prind rădăcini.

– De ce la noi sunt mai puternice?
– O societate divizată, unde există multă lume nedreptățită, umilită de instituții sau reprezentanții acestora, de inegalitățile pe care le suportă, lume care este la cheremul voluntarismului funcționarilor, care nu au nici o putere de decizie în societate sau chiar în ce privește propria soartă, unde cei influenți sau bogați au totul, iar cei mulți, nimic sau foarte puțin, această societate este foarte favorabilă acestor teorii.

Ad placeholder

“Pentru a combate aceste teorii e nevoie, așadar, pe termen lung, de creat condiții pentru întărirea încrederii oamenilor în societate și instituții”.

Nu este însă posibil de a opri răspândirea lor prin metode simple, cum ar fi, de exemplu, interzicerea. Ele oricum vor fi difuzate, luând alte forme sau utilizând alte mijloace de difuzare.

Citeşte şi:

O româncă trăiește de un deceniu în Coreea de Sud, într-o lume complet tehnologizată. “În telefon ai toată viața: permisul auto, buletinul, CNP-ul și datoriile la bănci”. Cum e viața în pandemie

În epoca Trump, declinul SUA pare tot mai vizibil: ”O lume post-americană ar putea semnala și sfârșitul ordinii mondiale actuale”, susține o profesoară renumită din Chicago

Reguli noi pentru turiști în Grecia: cei care nu au completat deja formularele de intrare în țară nu vor mai putea trece granița

Gina Pistol i-a ruinat cariera unei vedete în doar 7 luni de relație: „Ce face cu ea? E mai mare ca el! Îi mănâncă toți banii”
PARTENERI - GSP.RO
Gina Pistol i-a ruinat cariera unei vedete în doar 7 luni de relație: „Ce face cu ea? E mai mare ca el! Îi mănâncă toți banii”
Ion Iliescu, în doliu! A făcut anunțul morții în urmă cu câteva minute
PARTENERI - PLAYTECH.RO
Ion Iliescu, în doliu! A făcut anunțul morții în urmă cu câteva minute
Horoscop 11 august 2020. Leii trebuie să decidă, clar și limpede pentru oricine, ce e mai important pentru ei
HOROSCOP
Horoscop 11 august 2020. Leii trebuie să decidă, clar și limpede pentru oricine, ce e mai important pentru ei
RECOMANDĂRI