- Domnule profesor Vlad Nistor, îngrijorările privind starea de sănătate a Majestății Sale, Regele Mihai I al României, sunt din ce în ce mai accentuate. Este important să ne întoarcem în istoria interbelică, dar și în cea recentă, pentru a înțelege mai bine ce a reprezentat și ce reprezintă monarhia, pentru români.
Am trăit cu toții în această țară și am văzut cât de dezbătută a devenit problema monarhică, încă din primii ani de după 1990. Trebuie menționat că starea de sănătate a Regelui Mihai este din ce în ce mai gravă, la care se adaugă și cei 96 de ani de viață. El este singurul supraviețuitor dintre cei care au condus o țară în timpul celui de-al doilea război mondial, fiindcă era Regele României, în timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Mihai I este un personaj tragic, în sensul absolut și pozitiv al cuvântului. A avut a se confrunta cu cele mai mari provocări cu care o ființă umană se poate confrunta vreodată, și cărora le-a rezistat întotdeauna. Cred că aceasta este caracteristica fundamentală a personalității Majestății Sale: demnitatea.
- Există o diferență de percepție între ideea de monarhie, pe de o parte, și personalitatea solară a Majestății Sale?
Cele două percepții au fost combinate în mintea românului în ultimii 27 de ani, și era firesc să se întâmple așa ceva. După 1990, România a ratat două șanse istorice fundamentale.
Prima a fost teama guvernanților de a se implica, din primele zile ale anului 1990, în procesul de unificare a României cu Basarabia. Atunci, guvernanții români nu au știut să se folosească de un moment istoric astral și nu au știut să se folosească de opțiunea favorabilă, tolerantă, a marilor puteri. România ar fi putut să fie țara care să solicite reintegrarea teritoriului național, lucrul pe care nu l-a făcut atunci.
Al doilea lucru pe care poporul român, guvernanții de atunci, l-au ratat a fost revenirea la un sistem de guvernare monarhic. Multe dintre lucrurile rele din ultimii 27 de ani nu s-ar mai fi întâmplat, dacă la o vârstă matură și convingătoare, din punct de vedere politic, Regele Mihai ar fi devenit pentru a treia oară rege al României. (…) Interesant este că românii, atunci, nu ar fi fost în niciun fel favorabili unei asemenea răsturnări, datorită felului în care fuseseră îndoctrinați, vreme de jumătate de secol. Acum, 27 de ani mai târziu, numărul celor care ar fi favorabili unei asemenea schimbări este în creștere sensibilă. Numărul susținătorilor regimului monarhic în România este cu mult mai mare acum, decât era la începutul anilor 90.
- Cum îl apreciați pe Regele Mihai, ca om politic? Care au fost principalele sale succese, în ceea ce privește politica de stat?
Mihai I a devenit rege, prima oară, la 7 ani. Apoi, a redevenit Rege al României, prin abdicarea lui Carol al II-lea, într-un moment extrem de nefavorabil. Era momentul în care România pierduse importante teritorii naționale – nord-vestul Transilvaniei, Basarabia și Bucovina de Nord – în același an, sinistru pentru români, 1940. Europa era deja în război, iar România se afla între două puteri extrem de agresive: Germania nazistă și Rusia sovietică. Era momentul în care aliații teoretici ai României erau foarte departe (…), iar conducătorul statului era altcineva decât Regele, și anume mareșalul Ion Antonescu. Or, Regele a reușit să își păstreze poziția și credibilitatea, mai ales în rândul Armatei Țării, printre ofițeri și să provoace, alături de militari apropiați, marea răsturnare de la 23 august 1944. Această zi a avut o însemnătate fundamentală, prin reducerea duratei războiului cu 6 luni. Ulterior, prin abdicarea sa, Regele a reușit să evite distrugeri incredibile, pe care continuarea războiului le-ar fi provocat teritoriului național al României și poporului român.
- Cum l-ați perceput și cum îl percepeți pe Regele Mihai ca om?
Rețin două episoade legate de Rege. Prima este legată de felul în care a fost fugărit de autoritățile neo-comuniste, fesenisto-pesediste, pro-pesederiste, ale anilor 1990, pe autostrada București-Pitești. Regele aterizase și se ducea cu un singur scop, acela de a vizita, în preajma Crăciunului, mormintele înaintașilor săi de la Curtea de Argeș. A fost un moment emoționant. El nu venise să organizeze o lovitură de stat, să îl înlăture pe Ion Iliescu de la putere. Al doilea episod este cel legat de ziua de Paști a anului 1992, când m-am numărat printre cei care s-au adunat în jurul bisericii ”Sfântul Gheorghe”. Erau peste un milion de oameni. Îmi amintesc foarte bine cum limuzina ”Mercedes”, în care Regele se afla, a fost ridicată pe sus, de către mulțime. În aceeași după-amiază, Regele a ieșit, împreună cu Regina Ana și cu nepotul său Nicolae, în balconul de la Hotelul Continental. Numai un om cu un extrem de mult control de sine rezistă unei asemenea explozii de entuziasm. Acolo se striga ”Regele în țară,/Iliescu afară!”. Regele venise doar pentru a-i saluta pe români, cu ocazia sfintelor sărbători de Paște. Toate acestea spun despre Regele Mihai ce fel de om este și de felul în care a reușit, cu demnitate, să își poarte enorma responsabilitate, în vremuri foarte tulburi.
- Ați pomenit de Principele Nicolae. El este autorul de acum câteva zile al unui incident nefericit de la căpătâiul Regelui, când, în dorința de a-l saluta, a fost alungat. Încă din 2015, de când a emis edictul regal al liniei de succesiune, Regele l-a exclus pe Principele Nicolae, nemaivrând să îl vadă niciodată. Nu e liniște în Casa Regală?
Lucrurile puteau fi privite mult mai simplu. Era vorba de o relație cât se poate de umană. Înțeleg că el a apărut acolo, cam la o oră după ce Regele primise împărtășania din partea unui preot ortodox.
Făcea sens ca Principele Nicolae să dorească să își vadă bunicul într-un asemenea moment.
Mai departe, care sunt dedesubturile, tensiunile, responsabilitatea fiecăruia dintre participanți, e treaba acelora. (…)
Înțeleg că principiul legii salice, care era consemnat în Constituția din 1923, a fost abrogat de către Casa Regală. Succesiunea nu este în mod obligatoriu o succesiune pe linie masculină. Astfel, Custodele Coroanei devine moștenitorul tronului, deținut de către Regele Mihai, care va reprezenta în continuare o instituție coerentă, prin Principesa Margareta. Casa Regală s-a dovedit a fi o instituție favorabilă, benefică și utilă statului român. Casa Regală a fost alături de țară, în îndelungata tentativă de aderare a României mai ales la NATO și la Uniunea Europeană. Casa Regală a fost extrem de implicată în recunoașterea internațională a pretențiilor României. Relațiile personale ale Majestății Sale și ale celorlalți membri ai Casei Regale cu casele regale din țări importante – Spania, Marea Britanie. În fond, statul modern român este în foarte mare măsură legat de dinastia de Hohenzolern-Sigmaringen, care din 1916 a devenit dinastia de România. Dinastia monarhică a fost unul dintre elementele fundamentale ale modernizării României. Conservarea acestei instituții nu poate fi decât utilă. (…) Ion Iliescu și Adrian Năstase, în momentul în care România aspira la NATO și la Uniunea Europeană, personalitatea Majestății Sale le-ar fi putut fi utilă. Dintre politicienii români, membri ai Partidului Național Liberal și-au declarat chiar opțiunea pro-monarhică, cum ar fi Crin Antonescu, dar și fostul președinte al PNL, Călin Popescu Tăriceanu, chiar dacă azi conduce un alt partid. Partidul care are cea mai clară formă de respect pentru instituția monarhică este Partidul Național Liberal.
- Este personalitatea Majestății Sale corect reprezentată în opinia publică de astăzi?
Gândiți-vă că împotriva acestui om a funcționat o mașinărie de propagandă de denigrare și de manipulare vreme de mai bine de 50 de ani, pentru că ea a continuat și după 1990. Numai prezența Majestății Sale și a Casei Regale au putut face ca percepția asupra monarhiei și asupra Regelui Mihai să se schimbe în atât de mare măsură. Românii au înțeles câte neadevăruri, minciuni agresive au fost puse în spatele Regelui Mihai, în ultimii 60 de ani. (…)
Vlad Nistor, despre:
- Ion Iliescu și relația acestuia cu Regele Mihai: „Există o ruptură fundamentală în ceea ce privește primul mandat și cel de-al doilea mandat prezidențial. Pro-occidentalismul lui apare abia în al doilea mandat. Tot atunci a încercat să fie apropiat de Regele Mihai, să sprijine și să implice Casa Regală în acțiunile de lobby, în favoarea României”;
- Emil Constantinescu și Regele Mihai: ”Lucrurile au fost întotdeauna foarte clare. În contextul în care opinia publică nu era foarte favorabilă ideii monarhice, PNȚCD și PNL, partidele din spatele președintelui Emil Constantinescu, au făcut tot ce au putut pentru readucerea Regelui în societatea românească. Și au făcut foarte multe. I-au redat numele, cetățenia, pașaportul, i-au redat spre utilizare Palatul Elisabeta, care era palatul mătușii sale, i-au redat statutul oficial pe care era firesc să îl aibă”;
- Traian Băsescu, în relația cu Regele Mihai: ”Un singur episod trebuie adus în atenție: când Traian Băsescu l-a atacat în mod suburban pe Regele Mihai, într-un context în care efectul pentru domnul Băsescu a fost unul singur – i-a enervat pe foarte mulți dintre cetățenii României, într-un context în care acum românii controlează informații și mai știu câte ceva despre istoria României, mult mai bine decât domnia sa”;
- Klaus Iohannis și Regele Mihai: ”Domnul Iohannis a avut o atitudine extrem de normală și de civilizată, de democratică în relația cu Regele Mihai și mai ales cu Casa Regală, dat fiind că Majestatea Sa a fost în bună măsură indisponibil”.
Citește și:
-
Fostul principe Nicolae: „Sunt dezamăgit și profund îndurerat de încrâncenarea membrilor Casei Regale”
-
Mesajele pe care le transmite principele Nicolae după ce nu a fost lăsat să-l vadă pe Regele Mihai | FOTO
-
Reacția Principesei Elena, mama fostului principe Nicolae: „Fiul meu a dat dovadă de dispreț față de România”
-
Casa Regală anunță linia de succesiune la tron. Cine îi va lua locul Regelui Mihai I
-
VIDEO EXCLUSIV/ Povești nespuse despre Regele Mihai. Cum a fost ajutat de un revoluționar și de un general de poliție să treacă pe sub Arcul de Triumf. ”Am scos pilonii din pământ cu ranga”
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro