Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Castelul Peleș din Sinaia a devenit o sursă de venituri ilicite pentru oportuniști care au dezvoltat în timp o afacere bănoasă din revânzarea biletelor de intrare în muzeu. Acuzațiile sunt susținute, sub protecția anonimatului, de oameni din interior și sunt confirmate de documente și surse judiciare consultate de Libertatea.
Cuprins:
- Peleșul câștigă milioane de euro anual din vânzarea biletelor
- Metoda vizează în special grupurile de vizitatori
- „Micile ciupeli” și dosarele penale
- Cazul angajatului demis și reangajat
- „Aceasta este o practică a tuturor angajaţilor”
- Dosarul penal, clasat de Parchetul Sinaia
- Veniturile s-au dublat, după ce au început să fie vândute bilete online
Peleșul câștigă milioane de euro anual din vânzarea biletelor
La prima vedere, afacerea din revânzarea biletelor care permit accesul în Muzeul Peleș ar putea părea o „ciupeală”. La o privire mai atentă, cifrele din rapoartele privind bugetul de venituri arată că la Peleș circulă sume de ordinul milioanelor de euro anual.
Raportul de execuție bugetară publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor arată că, de la începutul anului și până la data de 31 octombrie 2024, Muzeul Peleș a încasat 14.584.420,62 de lei din vânzarea de bilete, aceasta fiind principala sursă de venit a instituției. Alte 2.237.601,34 de lei au fost obținute din vânzarea de suveniruri în magazinul muzeului.
Castelul Peleș de la Sinaia este vizitat anual de sute de mii de turiști. Potrivit unor surse oficiale, în anul 2023 acest muzeu a fost vizitat de 377.528 de persoane, iar în anul 2024, până în luna septembrie, au fost raportați 296.253 de vizitatori. Peleșul este deschis publicului cinci zile pe săptămână, de miercuri până duminică inclusiv. Deducem astfel că, zilnic, la castel vin în medie 1.200 - 1.300 de persoane.
Metoda vizează în special grupurile de vizitatori
În afluxul uriaș de vizitatori, mulți sunt cetățeni străini. Ajung la Sinaia în grupuri organizate, de câte 20-30 de persoane, prin intermediul agențiilor de turism.
Surse din interior acuză că, la Peleș, funcționează o rețea formată din angajați ai muzeului și ghizi ai agențiilor de turism care au dezvoltat o afacere profitabilă din revânzarea biletelor. Câștigurile ilicite pot ajunge la multe zerouri în coadă, având în vedere că un bilet de intrare în Peleș costă între 50 și 150 de lei.
Recircularea biletelor de intrare în Peleș este o practică moștenită de la o generație la alta, acuză sursele Libertatea, și funcționează în două variante.
De regulă, atunci când este vorba despre grupuri mari de turiști, ghidul cumpără biletele. După ce se face accesul în muzeu, tichetele nu sunt aruncate la coș. Devin o veritabilă comoară, fiind revândute altui grup de vizitatori. Banii obținuți din revânzare nu mai ajung în casieria muzeului, ci sunt împărțiți între membrii rețelei.
A doua variantă a afacerii este mai puțin bănoasă, dar mai sigură. Turiștii sunt racolați de pe aleile Peleșului de un om al rețelei, un angajat al muzeului. Acesta promite că, în schimbul unei sume simbolice, de 10-20 de lei, poate cumpăra mai repede bilete, iar turiștii vor avea acces imediat.
Cu banii adunați de la vizitatorii momiți cu un tratament preferențial, complicele merge la casa de bilete și cumpără tichete pentru studenți, care au un preț redus deși turiștii păcăliți au plătit biletul întreg. Intrarea pentru studenți costă 37,5 lei, în timp ce valoarea unui bilet întreg, pentru adulți, este 150 de lei. Diferența de bani rămâne la membrii rețelei.
„Micile ciupeli” și dosarele penale
Contactat telefonic de Libertatea, Mircea Hortopan, directorul de patrimoniu al muzeului Peleș, recunoaște că au existat suspiciuni cu privire la „mici ciupeli” din revânzarea de bilete, dar care s-au finalizat cu dosare penale. În plus, susține acesta, în prezent astfel de furt ar fi mai greu de implementat, având în vedere că, de aproape doi ani, biletele se pot cumpăra și online.
„Au fost suspiciuni, am avut și eu suspiciuni la un moment dat, dar la ora asta, 20% din sumele încasate pe bilete sunt fizice, cumpărate de la casa de bilete, iar 80% sunt cumpărate cu POS și online. Deja cash-ul nostru aproape că nu mai există. Asta cu biletele o știu, am mai auzit-o și eu, au mai fost tot felul de reclamații, a mai fost poliția.
Poliția a venit și la casa de bilete, dacă nu mă înșel chiar în vara aceasta. Dar s-ar putea să se mai facă niște mici ciupeli. Noi am avut un caz acum ceva vreme. Un angajat s-a dus la casieră, i-a zis că băiatul lui vine cu niște prieteni studenți, a cerut bilete mai ieftine, cu reducere pentru studenți, a cumpărat biletele, le-a dat turiștilor și a plecat. Oamenii s-au dus la intrare și, având bilete de studenți, li s-a cerut carnetele, ei fiind persoane de 60 de ani plus. Atunci și-au dat seama că au fost trași pe sfoară și au sunat la 112. A venit poliția, a făcut dosar penal, i-am făcut și noi cercetare disciplinară, l-am dat afară, ne-a dat în judecată și a câștigat, așa că a trebuit să-l reangajăm”, a declarat, pentru ziarul Libertatea, directorul de patrimoniu al Muzeului Peleș.
Cazul angajatului demis și reangajat
Cazul la care face referire Mircea Hortopan s-a petrecut în anul 2018. Acest angajat al Muzeului Peleș, dat afară pentru că a fost prins vânzând bilete de studenți (cu reducere de 50%) unor persoane care nu aveau această calitate, contrazice teoria conducerii muzeului.
„Este o practică” acuză bărbatul în reclamația prin care a chemat în judecată Muzeul Naţional Peleș, solicitând instanţei să dispună anularea deciziei de desfacere a contractului de muncă.
Din actele dosarului reiese că angajatul muzeului ar fi fost nevoit să apeleze la micul aranjament cu bilete pentru a face rost de o sumă de bani necesară pentru a plăti o mașină care să vină în curtea castelului să preia resturile vegetale rezultate din toaletarea arborilor. Era un obicei la care ar fi apelat „toți angajații” când aveau nevoie să achite anumite cheltuieli pe care muzeul nu le acoperea, arată sursa citată.
„Aceasta este o practică a tuturor angajaţilor”
„În ceea ce priveşte fapta din 16.05.2018, precizez: … cu o lună înainte, la muzeu au venit în practică studenţii de la Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Horticultura şi o grupă de la Facultatea de Peisagistică, care au toaletat arborii, gardul viu, au igienizat zona şi toate resturile vegetale au fost depuse pe aleea de la intrarea în muzeu şi au stat acolo timp de o lună întrucât toate aceste deşeuri presupunea transportul cu camion, iar muzeul, de câte ori i s-a cerut să achite transportul şi totodată o maşină mare pentru a căra aceste reziduuri a spus că este instituţie publică şi nu are bani, astfel că noi, peisagiştii foloricultori, suntem obligaţi ca, din salariul nostru, să plătim maşină pentru transportul reziduurilor.
În acest sens, pentru a putea plăti transportul deşeurilor, am cerut voie la două salariate ale muzeului care se ocupă cu primirea turiştilor în muzeu şi m-au trimis la casierie să iau bilet cu preţ redus pentru 4 persoane, apoi au spus că, după ce primesc biletele, cele 4 persoane să se aşeze la rând pentru a intra în muzeu. De la aceste 4 persoane am obţinut suma de 120 de lei, bani cu care am plătit două transporturi pentru căratul deşeurilor muzeului. (…) Aceasta este o practică a tuturor angajaţilor muzeului întrucât sunt servicii pentru care conducerea muzeului nu acordă bani şi salariaţii trebuie să se descurce cu salariul lor pentru a acoperi cheltuielile pentru anumite activităţi pentru care muzeul susţine că nu sunt posibilităţi financiare”, sunt acuzațiile menționate în dosarul prin care angajatul muzeului a cerut în instanță să fie repus în funcție.
Dosarul penal, clasat de Parchetul Sinaia
În același document, muncitorul sancționat cu demiterea se întreabă de ce doar el a fost pedepsit, în condițiile în care a cumpărat biletele cu preț redus în complicitate cu două angajate, care se ocupă de primirea turiștilor, și cu casiera.
„Cele două angajate care se ocupă de primirea turiştilor şi care m-au îndrumat către casierie pentru obţinerea biletelor cu preţ redus pentru cele 4 persoane, nu au păţit nimic şi nici casiera care a eliberat biletul cu preţ redus, deşi camerele de supraveghere din interiorul muzeului arată cum cele două angajate care se ocupă cu primirea turiştilor m-au dirijat către casierie”, se arată în actele dosarului.
Nu există un răspuns pentru aceste întrebări. Dosarul penal deschis în acest caz de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia s-a finalizat cu ordonanță de clasare, renunțându-se la urmărirea penală. Parchetul a concluzionat că, „analizând probatoriul administrat în cauză şi dispoziţiile legale în raport cu conţinutul faptei descrise cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, prin faptul că se constată că nu există un interes public în urmărirea acestuia dispune renunţarea la urmărirea penală”, potrivit surselor Libertatea.
În paralel, procesul civil între muncitor și Muzeul Național Peleș s-a finalizat în favoarea primului, care a fost repus în funcție.
Nimeni nu a mai cercetat acuzațiile bărbatului, iar afacerea cu bilete merge mai departe, arată sursele Libertatea.
Veniturile s-au dublat, după ce au început să fie vândute bilete online
Surse judiciare au declarat pentru Libertatea că în acest an au fost înregistrate două reclamații cu privire la ocupațiile ilegale ale unor angajați din Peleș și complicii lor din afara muzeului care fac bani buni din revânzarea tichetelor. Reclamațiile se află în lucru la Serviciul pentru Investigarea Infracțiunilor Economice din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, arată sursa citată.
Studiind rapoartele de execuție bugetară ale Muzeului Peleș pe anii 2021, 2022, 2023 și 2024 până la data de 31 octombrie, observăm că, începând cu anul 2022, veniturile din vânzarea de bilete aproape că s-au dublat, în condițiile în care tarifele nu s-au modificat.
Coincidență sau nu, din vara anului 2022, biletele pentru vizitarea Muzeului Peleș pot fi achiziționate și online.
Potrivit documentelor publicate pe site-ul ANAF, Muzeul Național Peleș a raportat 6.061.871,00 lei - venit din vânzarea biletelor în anul 2021, 9.608.581,53 de lei - venit din vânzarea biletelor în anul 2022, 15.395.373,84 de lei - venit din vânzarea biletelor în anul 2023 și 14.584.420,62 de lei, până la 31 octombrie 2024 - venit din vânzarea de bilete.
FOTO ILUSTRATIVĂ: Profimedia
Antonel80 10.11.2024, 09:57
Cat cooooosta un bilete ? 150 de lei !?!? Ba la ăștia nu le e rușine deloc ,au ajuns prohibite vizitarea muzeelor ,pt ca și pe la muzeele satelor ar costa tot cam asa .Deci în loc sa încurajăm, restrângem accesul la cultura ,cu toate ca fonduri de la stat iau suficiente ,mai spoliaza și turiștii. Auzi cică 37 de lei e reducere ,pt studenți, trebuia gratis sa fie pt elevi și studenți..
misu50 10.11.2024, 10:27
Pe langa tot ce a facut in timpul vietii pentru Romania, regele Carol I a construit din banii lui acest grozav castel care a adus si aduce venituri statului...Si statul, cu o parte din acel venit, nu e in stare sa-l intretina! Unde mai pui ca si chiria pretinsa azi de Casa Regala e modica, tocmai ca intretinerea castelului sa fie asigurata! Si nu e!
Michaliy 10.11.2024, 11:29
Prostia asta ai mai scris-o, deci bați câmpii. Repet și eu ca statul român a renovat castelul in anii 80 cred. Așa că mai stați dracului in băncile voastre. Mai scoteti-va căpățânile dintre boocile așa zișilor membri ai așa-zisei case regale. Să se ducă la muncă căpușele.
TheRealGicaContra 10.11.2024, 11:08
Tu ai auzit de tablitele de la Sinaia?
Sandhuguru 10.11.2024, 10:32
A fost furata casa regala? Primul suspect ar fi Johannis, cam el se ocupa cu asa ceva. Slava!
BONY 10.11.2024, 10:57
Hotii fura de la alti hoti...
NicolaeS 10.11.2024, 11:12
Casa Regala nu a fost furata. Ei si-au luat chiria indiferent de incasari. Iar pentru matrapazlacurile care se fac acolo este vinovata conducerea. Daca ar angaja o firma de paza care sa supravegeze strict aceste fapte, pe langa costurile cu acestia ar mai ramane o gramada de bani.