VIDEO EXCLUSIV/ Povești nespuse despre Regele Mihai. Cum a fost ajutat de un revoluționar și de un general de poliție să treacă pe sub Arcul de Triumf. ”Am scos pilonii din pământ cu ranga”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Unul dintre momentele memorabile din viața Regelui Mihai rămâne, cu siguranță, trecerea sa triumfală pe sub Arcul de Triumf din București, în aprilie, 1992. Într-o perioadă politică tulbure, fostul suveran a fost ”deturnat” de la teraseul prestabilit de autoritățile vremii și condus către cel mai puternic simbol al românilor. Totul a fost pus la cale de un revoluționar și de un fost general de miliție. În premieră, respectivul revoluționar a povestit pentru Libertatea cum s-a întâmplat totul.
Evenimentul s-a petrecut în duminica de 26 aprilie, în 1992, de Paște. Era pentru prima oară de al abdicarea din 1948, când Regelui și Familiei Regale i se permitea să intre în România. Regele venea de la Putna, unde asistase la slujba de Inviere. De la aeroport, traseul fuses prestabilit: Otopeni, Piața Presei Libere, pe la Agronomie, via Piața Sfântu Gheorghe, unde se oficia o slujbă pascală, apoi direct la Hotel Continental.
De traseul coloanei oficiale s-a ocupat generalul de poliție Ion Suceavă, regalist nedeclarat, dar evident susținător al Casei Regale. Acesta avea un om în rândurile revoluționarilor de la Asociația 21 Decembrie, polițistul Viorel Croitoru, fost șef al miliției sectorului 1 și revolutionar cu merite deosebite .
Ceasâru împreună cu Regele Mihai în 1992
Trecerea Regelui pe sub monument nu era pe placul politicienilor
”Prin intermediul acestuia, noi, revoluționarii pro-monarhiști am aflat că planul inițial era ca Majestataea Sa urmează să treacă pe sub Arcul de Triumf. Vedeți, după Revoluție, noi ne-am împărțit în diferite tabere politice, așa au fost vremurile. Eu am aderat la mișcările de dreapta, mie nu-mi place comunismul. În fine, ulterior ni s-a comunicat că autoritățile s-au răzgândit vor să îl ducă pe Majestatea Sa pe la Agronomie, cât mai departe de Arcul de Triumf”, ne-a spus Gheorghe Mihai Ceasâru, 58 de ani, revolutionar, membru al Asociației 21 Decembrie.
La vremea respectivă regalitatea era privită de politicienii de stânga din România drept un fel de dușman de moarte. De aceea, trecerea Regelui Mihai pe sub Arcul de Triumf, un simbol care leagă evident România de Casa Regală, era sinonimă cu o carastrofă politică.
”Cinci mașini au plecat la aeroport să îl încadreze”
Ceasâru a povestiti pentru Libertatea că în acea dimineață de 26 aprilie 1992, revoluționarii Asociației 21 Decembrie s-au mobilizat pentru a-l trece pe Regele pe sub Arc. ”Am plecat 15 revoluționari să îl întâmpinăm pe Majestatea Sa. Cinci mașini au plecat la aeroport să îl încadreze, iar câțiva am rămas la Arcul de Triumf. Cu orice preț, Majestatea Sa trebuia să treacă pe aici. Așa cum trecuseră minerii, trebuie să treacă și Majestatea Sa”, ne-a explicat Mihai Ceasâru.
Problema principală a celor rămași la monument au fost lanțurile prinse strașnic de pilonii din beton. Adică, autoritățile, deși anunțaseră că Regele va trece ”pe la” Arcul de Triumf, nu au desfăcut obstacolele care blocau circulația auto pe sub monument. Era evident că guvernanții nu voiau ca Regele să treacă pe aici. Anunțul initial fusese făcut doar ca să deruteze regaliștii…
Familia Regală în București, 1992
”Ne uităm noi mai bine și vedem că pilonii de care erau prinse lanțurile nu erau turnați în beton, ci împlântați în pământ, iar pământul acoperit cu pietriș alb. Zic: lasă că facem altceva! Am observant că la intrare în Herăstrău, peste drum, era un șantier. Am găsit o țeavă foarte groasă și, cu aceasta, am scos pilonii din pământ. Am zis: fraților, Regele trece pe aici!”, își mai amintește Ceasâru.
Între timp, revoluționarii care erau cu mașinile la Otopeni au încadrat Mercedesul care aducea Familia Regală și l-au condus, sub coordonarea generalului Suceavă, către Arcul de Triumf, unde se strânseseră câteva mii de persoane. Astfel, coloana oficială a Casei Regale a fost efectiv deturnată de către revoluționarii pro-monarhiști de sub nasul autorităților care nu au putut să mai facă nimic.
După restaurarea Arcului de Triumf, între numele locurilor în care armata română a dat mari bătălii, a fost reintrodusă Budapesta. Capatala ungară, ocupată de români în 1919, a fost scoasă de pe acest edificiu de comuniști, în contextul ”înfrățirii între popoare” în care statele comuniste trebuie să uite animozitățile trcutului dintre ele
