Rareș Bogdan intervine în scandalul din PNL pe tema cedării Prefecturii Cluj către UDMR. Mesaj pentru conducerea partidului, dar și pentru Kelemen Hunor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Prim-vicepreședintele PNL evită într-o discuție cu Libertatea să preia tonul dur la adresa conducerii partidului al lui Emil Boc și Alin Tișe, dar le dă dreptate celor doi, care reclamă faptul că județul va avea un prefect de etnie maghiară pentru prima dată după 80 de ani.
Rareș Bogdan se alătură lui Emil Boc și Alin Tișe în nemulțumirea publică exprimată de cei doi lideri clujeni ai PNL față de numirea unui reprezentant UDMR - Tasnadi Istvan - în scaunul de prefect al județului, în urma negocierilor din Coaliție. Nemuțumire care țintește spre conducerea liberală, care a negociat împărțirea acestora.
În dialogul cu Libertatea, Rareș Bogdan reproșează conducerii partidului lipsa de înțelegere a situației din județul Cluj, dar nu omite să se declare dezamăgit și de reacția UDMR care a ținut morțiș să primească acest post.
Clujul nu a avut prefect maghiar din 1940, într-un moment extrem de dureros pentru comunitatea românească. Acolo a fost granița pe Feleac, unde începea România, pe de-o parte și pe de altă parte, începea Ardealul de Nord (pe care România a fost nevoită să-l cedeze Ungariei prin Dictatul de la Viena)Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL
„Situația de la Cluj are mai multe aspecte. Primul e unul strict politic și se referă la PNL, la cine este Emil Boc, la cine este Alin Tișe. PNL Cluj a adus 167.000 de voturi, adică mai bine de 10% din voturile obținute de PNL la parlamentare, are cel mai mare număr de parlamentari obținuți după București, 4 deputați și 2 senatori. Apoi e o zonă simbolistică: în momentul în care Emil Boc și Alin Tișe au preluat administrația locală în 2004, pe atunci Clujul era cunoscut ca un centru universitar, dar și pentru tensiunile interetnice alimentate de fostul primar Gheorghe Funar, cu băncile tricolore etc. Emil Boc a reușit să anuleze toată această viziune a Clujului, unde există o conviețuire extraordinară. Așa că reacția lui Emil Boc e una firească, este omul care a modernizat acest oraș, care cunoaște istoria și subtilitățile, un om care vine dintr-o zonă din Apuseni”, afirmă Rareș Bogdan.
În plus, acesta precizează că tocmai pentru a evita tensiunile, dar și „din respect, toleranță față de comunitatea maghiară”, atât Emil Boc, cât și Alin Tișe au acceptat ca UDMR să aibă un viceprimar la Cluj și un vicepreședinte de Consiliu Județean, deși liberalii aveau majoritatea politică în cele două instituții.
Prim-vicepeședintele PNL e mai conciliant cu conducerea partidului decât cei doi, dar strecoară o critică la adresa UDMR, spre Kelemen Hunor și spune că acesta din urmă, fiind locuitor al Clujului, ar fi putut înțelege sensibilitățile locale.
„Eu nu reproșez atât de mult conducerii noastre a partidului, dar vă spun că nu îl înțeleg pe Kelemen Hunor, sunt puțin dezamăgit. De ce să redeschidem răni ale trecutului cu gesturi mic care pot crea reacții mari. UDMR putea să-și numească prefect în alte județe”, spune Rareș Bogdan.
În momentul în care a apărut ideea prefectului UDMR la Cluj, plăcuțele de la intrarea în oraș pe care scria Kolosvar au fost acoperite cu spray negru pentru prima dată. Nimeni nu s-a atins până atunci de ele.
Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL
O decizie care alimentează reacții extremiste
Mai mult, prin această „cedare”, prim-vicepreședintele PNL susține că se dă apă la moară partidelor care întrețin discursul naționalist la Cluj: adică PSD și AUR. „Cele două partide aproape că nu există la Cluj, AUR are 3%, PSD are 7%, dar aceste tensiuni riscă să alimenteze forțe politice de acest tip sau reacții extremiste care nu mai există în Cluj.
foto: Hepta
