INTERVIU. Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică: „Guvernul atât poate. Vaccinarea va crește la toamnă, odată cu valul patru”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Oamenii să nu uite că suntem doar într-o pauză, nu s-a terminat nimic”, amintește Răzvan Cherecheș, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, într-un interviu acordat Libertatea. Expertul în sănătate publică spune că este la fel de sigur că va veni un al patrulea val al pandemiei în România cum este că va ninge la iarnă, iar autoritățile ar trebui să se pregătească, la nivel de capacitate de vaccinare, testare și terapie intensivă.
Cuprins:
Pe harta incidenței COVID în Europa, țări ca Spania și Portugalia s-au înroșit din nou, chiar dacă, la nivelul acoperirii vaccinale, o duc mult mai bine decât România.
Spania traversează deja valul cinci al pandemiei, iar experții spun că, în toamnă, și România se va confrunta cu valul al patrulea.
Chiar dacă cifrele la zi pot să pară extrem de optimiste (în ultimele 24 de ore a fost un singur deces COVID, iar numărul cazurilor a rămas sub 50), Răzvan Cherecheș, specialist în sănătate publică, ne amintește că valul patru va veni la început de septembrie. Tulpina Delta, mai infecțioasă decât toate celelalte, va fi motorul principal.
30% din populația României s-a vaccinat cu cel puțin o doză de ser anti-COVID. Suntem pe penultimul loc în Uniunea Europeană, în fața Bulgariei, la vaccinarea împotriva noului coronavirus.
Valul patru va veni odată cu începerea școlii
Libertatea: Țări precum Spania sau Portugalia sunt din nou roșii pe harta incidenței COVID. Când ne putem aștepta să se întâmple același lucru în România? Momentan stăm destul de bine conform cifrelor oficiale.
Răzvan Cherecheș: Cel mai probabil la începutul lunii septembrie. Școala va crește interacțiunea socială semnificativ: părinți care duc copiii, copiii care interacționează unii cu alții, se termină concediile. Tulpina Delta va fi dominantă. Și vom vedea o creștere a numărului de infecții.
- Cum se explică faptul că momentan avem așa puține cazuri în România - sub 50 pe zi - în ciuda faptului că rata vaccinării e destul de mică: 30% din populația eligibilă?
- Rata vaccinării are legătură mai degrabă cu felul în care s-a făcut campania și cu măsurile de relaxare. Și la valul trei, dacă vă uitați în primăvară, am avut o întârziere de o lună și ceva, față de Marea Britanie și vestul Europei. Indiferent câți români am avea noi plecați, tot nu avem nivelul de interacțiune internațională și de călătorii pe care îl au cei din Vest.
Marea Britanie e extrem de conectată internațional, foarte mulți cetățeni vin și pleacă în toate țările lumii. Sunt semnificativ mai mulți decât la noi, ceea ce face ca și creșterea ratei de transmitere să fie mai mare la ei.
Și la noi va veni valul, doar că se propagă încet-încet, până când va atinge o masă critică la care începem să numărăm cazurile. Oamenii să nu uite că suntem doar într-o pauză, nu s-a terminat nimic.
- În ce măsură tulpina Delta va fi motorul principal al valului patru?
- Cu siguranță va fi tulpina dominantă - exceptând situația în care apare altă tulpină până atunci. Fiind mai infecțioasă decât celelalte tulpini, e mai competitivă și practic le ia locul celorlalte, deci putem să ne așteptăm la o rată de infecție mai mare.
Cu tulpina Delta, o persoană infectată infectează, în medie, alte șase persoane. Cu tulpina Alpha, cea din Marea Britanie, o persoană infectată infecta, în medie, alte patru persoane. Așadar, viteza de accelerare a epidemiei ar trebui să fie mai mare, mai ales în județele cu rată de vaccinare mică.
Chiar și proporția mică de vaccinați va oferi o protecție importantă, la toamnă
- Ne putem aștepta inclusiv ca valul patru să fie mai puternic decât cele anterioare?
- Asta nu cred. Pentru că, și așa la 30%, vaccinarea tot contribuie la diminuarea efectelor negative ale epidemiei. Dacă ne uităm, de exemplu, la Marea Britanie sau Israel, aceștia au o creștere accelerată a numărului de cazuri noi, dar numărul de persoane internate pe terapie intensivă și numărul de decese rămân foarte mici, nu au crescut corespunzător.
Practic, comportamentul în aceste țări este ca în cazul unei răceli, pentru cei vaccinați, cu simptome ușoare sau moderate. Principalul risc este pentru populația nevaccinată. La noi, populația vaccinată va fi protejată și populația nevaccinată va fi la risc. De aceea, cred că valul patru nu va fi la fel de mare ca valul 3.
Cei 30% vaccinați sunt împrăștiați în populație și scad din viteza de transmitere. O persoană vaccinată e un obstacol în calea transmiterii infecției mai departe.
E ca la un râu: printre cei nevaccinați curge liber, printre cei vaccinați sunt pietre care opun rezistență și scad viteza.
Soluții pentru ca guvernul să fie pregătit atunci când valul patru va lovi
- Cu alte cuvinte, în ciuda ratei mici de vaccinare, va exista niște protecție?
- Da, niște protecție. Dar vom vedea. Mai ales în județele cu rată mică de vaccinare, acolo va crește mai mult (epidemia, n.r.). Și cel mai probabil va fi nevoie de restricții. Cea mai mare îngrijorare a mea este că județele cu rată mică de vaccinare sunt și județele care testau foarte puțin. Dacă guvernul nu se mobilizează să distribuie capacitatea de testare mai echitabil între județe și cu focus mai mare pe județele cu rată mică de vaccinare, s-ar putea să pierdem începutul și să se mobilizeze autoritățile abia când deja avem multe cazuri în terapie intensivă.
- Ce ar trebui făcut de-acum ca valul patru să fie ținut sub control din avans, nu reactiv?
- Guvernul ar trebui să accepte că vom avea un val patru în septembrie. E ca și cum ai zice că guvernul trebuie să fie conștient că va ninge la iarnă. Dacă ești conștient că va ninge, te pregătești din timp.
Cred că oricât am discuta noi despre cum s-ar putea crește rata de vaccinare, guvernul și-a atins capacitatea de implementare. Atât pot ei. Nu-i duce imaginația. Vedeți că prim-ministrul și președintele fac apel la populație. Astea sunt măsuri de 1960, nici atunci nu știu dacă mergeau, dar acum nu merg sigur.
Și campania de informare e una generică - deja încep să apară studii care arată că nu are efect. Măsuri de stimulare a vaccinării sunt puține, guvernul nu-și asumă responsabilitatea să ajusteze legislația, astfel încât să ofere facilități pentru cei vaccinați. Ținând cont de aceste lucruri, în toamnă, în momentul în care va începe să crească numărul de cazuri, va crește percepția riscului personal. Oamenii nevaccinați vor simți că „opa, situația e mai serioasă” și atunci vor vrea să se vaccineze.
- Ce soluții concrete ați propune?
- Pentru luna septembrie m-aș asigura că toată capacitatea de vaccinare pe care o avem este disponibilă, în cazul în care avem o creștere bruscă. Precum și capacitatea de testare să fie semnificativă.
Aș renunța la testele PCR, aș trece pe teste rapide. Acum există nenumărate teste rapide cu sensibilitate bună și, chiar dacă nu au precizia unui test PCR, sunt mult mai ușor de aplicat, mult mai ieftine, mult mai rapide. Trebuie să testeze masiv ca să prindem focarele din timp.
Și, nu în ultimul rând, trebuie pregătită capacitatea de terapie intensivă în județele cu rată de vaccinare mare, ca suport pentru județele cu rată de vaccinare mică, unde vom avea creșterea numărului de cazuri.
„Nu este probabilă o nouă carantină națională”
- Să ne așteptăm, așadar, să ia avânt campania de vaccinare abia din toamnă, odată cu creșterea numărului de cazuri?
- Da. Deocamdată oamenii sunt relaxați, mai ales că guvernul și-a pus niște ținte de vaccinare pe care le-au încălcat tot ei. Nu au atins nici prima țintă de vaccinare, de 5 milioane. Cu toate astea, guvernul a dat drumul la relaxările succesive, pentru că deciziile au avut mai mult de-a face cu campania electorală din interiorul PNL decât cu măsurile care ar fi trebuit luate.
- Ce ar trebui să știe oamenii care și-au plănuit vacanțe în afara țării, în august-septembrie? Sunt în pericol aceste plecări, ne putem aștepta la închiderea țării?
- Mă îndoiesc. La noi, chiar dacă o să înceapă să crească numărul de cazuri, nu o să crească brusc, așa într-o săptămână, două. Mai degrabă, cei care pleacă în concedii ar trebui să fie preocupați că țara în care se duc ar putea să treacă pe lista galbenă sau roșie și singura modalitate prin care ar putea evita să aibă un test la intrarea în țară sau să intre în carantină este să fie vaccinați.
În rest, peste vară, nu, oamenii să se relaxeze. Afară posibilitatea de transmitere este extrem de mică. Atât timp cât ne petrecem timpul afară suntem OK.
Trebuie să fim pregătiți mintal pentru faptul că la toamnă s-ar putea să avem iar restricții - dar nu la calibrul la care le-am avut până acum. Mă îndoiesc că noi o să mai avem un lockdown din cauza acestei pandemii, dar restricții pe o localitate, pe un județ, pe o bucată de timp, peste iarnă e foarte posibil să mai fie.
„INSP nu își face treaba, pentru că nu poate”
- Cum vă explicați acest sentiment de falsă siguranță la nivel național? În România, la nivelul mentalului colectiv pare că s-a terminat pandemia. Ceea ce probabil ne va afecta psihologic în toamnă, când se vor impune aceste noi restricții.
- La ora actuală, suntem inundați de o avalanșă de știri și de informații, din care majoritatea sunt false sau induc în eroare. În perioada asta, e paradoxal, din cauza faptului că avem o rată de incidență mică, ați zice că a dispărut pericolul și că ar trebui ca și antivacciniștii să-și scadă activitatea.
Interesul a scăzut, la nivelul populației, și față de vaccin, și față de antivaccin, și față de pandemie, pentru că totul din jur spune că situația e OK. Și din partea guvernului, vedeți că a dispărut pandemia de pe agendă. Acum se discută alte subiecte. Atunci, mesajul e că totul e OK.
În acest context, antivacciniștii fac eforturi mari ca să rămână în agendă, să-și mențină traficul, reach-ul din care ei trăiesc. Și asta creează și mai multă confuzie, mai ales în condițiile în care guvernul e extrem de pasiv și nu are niciun fel de contrabalansare a distribuirii de știri false.
- Cum ar putea realiza această contrabalansare?
- Ar putea să aloce un buget și să lase să se ocupe de asta niște oameni care știu comunicare și care știu media digitală. Nu e ceva de care să se ocupe prim-ministrul sau președintele, care, în mod evident, nu sunt specialiști. Sau domnul Gheorghiță, care e doctor. E nevoie de multe ore de muncă să demonstrezi că o știre e falsă.
Asta e treaba Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), ei ar trebui să facă asta, dar în momentul de față mi-am pierdut orice fel de speranță. Ce-am văzut în ultimul an și jumătate este că INSP e o organizație pasivă, nu oferă suport, nu oferă educație, nu oferă materiale - iar materialele pe care le dezvoltă parcă sunt făcute în 1940 - calitate slabă, formulate prost. INSP e o organizație care nu își face treaba, pentru că nu poate, nu are capacitate.
