Cuprins:
Fuziunea nucleară – „Sfântul Graal” al energiei
Obținerea unei surse viabile de energie din fuziunea nucleară este considerată unul dintre cele mai mari obiective ale ingineriei din ultimele opt decenii. Un singur gram de izotopi de hidrogen poate genera echivalentul energetic a 11 tone de cărbune, ceea ce face ca un reactor funcțional de fuziune să promită o sursă nelimitată și curată de energie pentru viitor.
Investițiile guvernamentale și private în această tehnologie s-au ridicat la miliarde de dolari, însă provocările sunt enorme.
În timp ce fuziunea se produce natural în interiorul Soarelui sau într-o bombă cu hidrogen, realizarea unui reactor care produce mai multă energie decât consumă este o problemă complet diferită.
Provocările menținerii reacției de fuziune
Fuziunea nucleară necesită condiții extreme pentru a fi sustenabilă:
- Temperaturi de 100 – 150 de milioane °C (180 – 270 de milioane °F)
- Presiuni de 5 – 10 atmosfere
- Stabilizarea plasmei de înaltă energie pentru cel puțin 10 secunde
CEA a depășit cu mult această limită, doborând recordul Chinei din ianuarie 2025, care era de 1.066 de secunde.
În cel mai recent experiment, WEST Tokamak a reușit să mențină reacția timp de 1.337 de secunde (peste 22 de minute).
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5fdf7c52d37f735faae9195915ec1a11.jpg)
Obiective și perspective
Scopul testului nu a fost doar menținerea reacției, ci și stabilizarea plasmei fără a deteriora sau contamina componentele reactorului. Următorul pas al cercetătorilor este extinderea duratei reacției și creșterea temperaturii, cu scopul de a obține o funcționare de câteva ore.
Deși WEST Tokamak nu va deveni un reactor comercial, datele obținute vor contribui la dezvoltarea proiectelor mai avansate, precum gigantul Reactor Termonuclear Experimental Internațional (ITER), aflat în construcție în sudul Franței.
„WEST a atins o etapă tehnologică majoră, menținând plasma de hidrogen timp de peste douăzeci de minute cu o putere de încălzire de 2 MW. Experimentele vor continua cu o putere crescută, deschizând calea pentru viitoarea utilizare a ITER”, a declarat Anne-Isabelle Etienvre, director de cercetare la CEA.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_12be16174928c1de7d1582f9b566c51e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_7bc0d47865e02ed03e31714f889ef01a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_3919cdbed5ec5f680fe9d199cc31eb0c.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_2e0169700b74fae675b44d40e7efcc08.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_b97905c0079984d5ca989d258bf6a06b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_facdb690d6ef9d95ebe5c41845ea9ae3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_70494323ae60372a9da79d0f1a4c7720.jpg)