Reînarmarea Germaniei, o mare dezamăgire: tehnologie depășită și sute de milioane de euro risipite

Ministrul german al Apărării vorbește despre identificarea unor „răspunsuri la amenințările vremurilor noastre”, însă aliații privesc cu surprindere modul în care înapoierea tehnologică a administrației duce la risipirea a sute de milioane de euro.

Mesaj dur în cadrul congresului CSU

Friedrich Merz a ales un cadru neobișnuit pentru unul dintre cele mai dure mesaje ale sale de până acum: congresul partidului bavarez CSU.

Într-un context în care creștin-democrații sunt cunoscuți pentru retorica dură la adresa adversarilor politici, cancelarul german a susținut un discurs principal axat pe securitate.

„Așa cum Sudetele nu au fost suficiente în 1938, nici Putin nu se va opri”, a avertizat el, făcând o paralelă istorică menită să sublinieze gravitatea situației. Declarațiile sale au fost primite favorabil în Europa.

De la vorbe la fapte e cale lungă

Au trecut aproape patru ani de când Olaf Scholz anunța celebrul „punct de cotitură” în politica germană. În practică însă, guvernarea sa a dezamăgit, mai ales în domeniul apărării și al sprijinului pentru Ucraina.

După alegerile parlamentare de anul trecut, partenerii europeni au sperat într-un nou început sub conducerea creștin-democraților.

Mesajele noului guvern au fost clare: situația este înțeleasă. Lideri germani susțin că procesul de reînarmare a început, însă o analiză atentă ridică serioase semne de întrebare, lucru observat și în restul Europei.

Îngrijorare în Europa

Aceste îngrijorări au fost evidente și la conferința anuală „Apărarea țărilor baltice”, desfășurată la Vilnius, unde oficiali militari, politicieni și experți în securitate analizează evoluțiile de pe frontul ucrainean și implicațiile pentru regiune.

Anul acesta, organizatorii au insistat ca mesajul să ajungă și la publicul german: statele baltice se consideră prima linie de apărare a Europei și așteaptă ca Germania să adopte aceeași perspectivă și să acționeze în consecință.

„Scholz s-a limitat la a declara un «punct de cotitură» fără a merge mai departe”, afirmă Sandis Sraders, directorul Centrului pentru Tehnologia Apărării al Universității Tehnice din Riga.

El își exprimă însă speranța că Merz va schimba situația: „Acum avem un cancelar care chiar pune în aplicare ceea ce noi, în statele baltice, considerăm un adevărat punct de cotitură – adică o Germanie responsabilă în politica de securitate”.

Acest lucru presupune sprijin pentru Ucraina și ajutor acordat Europei Centrale și de Est în întărirea apărării împotriva Rusiei.

Statele baltice se tem de un atac al Rusiei

Statele baltice se văd drept un obstacol major în calea ambițiilor Moscovei de refacere a influenței de tip sovietic.

Lituania, de exemplu, se teme că ar putea deveni următoarea țintă după Ucraina și se pregătește pentru diverse scenarii.

Cele trei țări baltice au anunțat retragerea din Tratatul de la Ottawa, care interzice minele antipersonal, pentru a-și putea securiza teritoriul, dacă va fi necesar. Decizia a intrat în vigoare la 27 decembrie.

Berlinul este atent monitorizat și pentru că o brigadă germană este staționată în Lituania, urmând să atingă capacitatea operațională completă până în 2027.

Aceasta va include două batalioane germane și o unitate multinațională NATO, considerată un pilon esențial al securității baltice.

Persistă scepticismul

Oficial, Germania recunoaște gravitatea momentului. „Nu este suficient să vorbim despre securitate, trebuie să oferim răspunsuri concrete la amenințările timpului nostru”, declara ministrul Apărării, Boris Pistorius, la Conferința de Securitate de la Berlin.

El a subliniat importanța rezilienței și a conceptului de „apărare totală”, afirmații care au fost bine primite de audiența internațională.

Neoficial însă, persistă scepticismul. „Ne îngrijorează faptul că Germania vorbește mult, dar nu finalizează ceea ce promite”, spune un diplomat european de rang înalt.

Se pune accent prea mare pe armamentul convențional

Criticile vizează nu doar ritmul reînarmării, ci și direcția acesteia: accent prea mare pe armament convențional și prea puțină atenție acordată dronelor, automatizării și digitalizării. „Există riscul ca Germania să se pregătească pentru războaiele trecutului”, avertizează acesta.

Numeroasele probleme din Ministerul german al Apărării alimentează aceste temeri. Un exemplu grăitor este modernizarea unor sisteme radio din anii 80, necesară din cauza lipsei de digitalizare a Bundeswehr-ului.

Cum aceste echipamente nu se mai produc, armata a comandat recondiționarea lor, la un cost de aproximativ 600 de milioane de euro. Problema nu este lipsa banilor, fondurile există, ci dificultatea implementării și întârzierile constante.

Noua fabrică de tancuri, de pildă, va putea livra cele 122 de tancuri Leopard-2A comandate abia în 2030, în timp ce Rusia produce în jur de 1.000 de tancuri anual. Și în cazul fregatelor, termenele de livrare sunt depășite, spre nedumerirea aliaților europeni.

Europa nu este pregătită

Raimond Kaljulaid, șeful delegației Estoniei la Adunarea Parlamentară a NATO, spune că nu înțelege de ce Germania nu acționează mai ferm.

Experții ucraineni sunt de acord că Europa nu este pregătită pentru ceea ce ar putea urma din partea Rusiei. „Pentru Germania, aceasta ar putea fi o oportunitate uriașă”, afirmă el.

În aceeași notă, Marko Mihkelson, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului estonian, subliniază: „Dacă Merz spune «A», că Putin poate fi oprit doar prin forță, atunci trebuie să spună și «B» și să demonstreze această forță prin fapte concrete”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE