Cum îți afli ursitul cu busuioc sub pernă de Bobotează
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Celebrată de către ortodocşi la fiecare început de an, pe 6 ianuarie, Boboteaza semnifică sfinţirea apelor din întrega lume, a întregii creaţii, după cum Iisus Domnul s-a coborât în râul Iordan pentru botez. Sărbătoarea este plină de semnificații și tradiții. Iată cum îți afli ursitul cu busuioc sub pernă.
Cuprins:
Tradiții și superstiții în Ajunul Bobotezei
Tradiția spune cum îți afli ursitul cu busuioc sub pernă, de Bobotează. Astfel, fetele nemăritate trebuie să fure o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, în noaptea dinaintea Bobotezei. În vis, li se va arăta ursitul.
Ajunul Bobotezei este considerat un moment magic în tradiția românească și este egală măsură, şi un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice.
Dimineaţă, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujulii". Fânul de sub faţa de masă şi bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele". În acelaşi scop era folosită şi agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul.
În ajunul Bobotezei se ţine post – chiar post negru, cine poate. Apoi, de Bobotează, după ce au băut agheasmă, cei care au ţinut post se pot delecta cu bucate – de care însă nu se atinge nimeni până nu sunt sfinţite de preot! Acesta soseşte cu Iordanul sau Chiralesa, adică "Doamne, miluieşte!", în neogreacă. Strigând Chiralesa, se spune că oamenii capătă putere şi toate relele fug, iar anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).
În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului, scrie Creștin Ortodox.
Pe masa din "camera de curat" se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţă de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgare de sare. Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: colivă, fiertură de prune sau perje afumate, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de pește, pește prăjit, "vărzare" – plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră -, plăcinte cu mac etc.
Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de praşilă".
Se credea că dacă, în dimineaţă Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
În această zi erau interzise certurile în casă şi nu se dădea nimic că împrumut, nici măcar jăratec din focul din vatră.
De ce se ţine post în Ajun de Bobotează
Înainte de luminatul praznic al Bobotezei, în ajun, Biserica a rânduit zi de post, chiar dacă aceasta este zi de duminică, marți sau joi sau orice altă zi din săptămână.
"Ziua de 5 ianuarie are o semnificație aparte căci este premergătoare unei mari minuni pe care Dumnezeu a făcut-o cu omul, după Nașterea Mântuitorului Hristos cu trupul. Este vorba de faptul că omul își va pune mâinile pe creștetul Domnului, a Creatorului său. Și cum să nu postim într-o astfel de zi, pregătindu-ne pentru excepționala întâlnire dintre Creator și creatură! Mai postim și pentru că în ajunul Bobotezei se oficiază slujba Aghiasmei Mari, cu care preoții merg pe la casele credincioșilor și le sfințesc. După rânduială trebuie să gustăm din apa cea sfințită, or acest lucru nu-l putem face decât în stare de post și rugăciune, de ajunare", a explicat arhimandritul Mihail Daniliuc pentru doxologia.ro.
Postul din ziua premergătoare Botezului Domnului are o vechime foarte mare, fiind păstrat din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau să primească botezul.
Dacă ajunul Bobotezei va cădea de luni până vineri inclusiv, pravila bisericească prevede post aspru sau chiar negru. Se ajunează până la ceasul al IX-lea (ora15.00), după care se consumă doar fructe și legume uscate ori fierte, fără untdelemn.
Dacă ajunul va cădea în zi de sâmbătă ori duminică, atunci nu se mai face ajunare totală ci, după Sfânta Liturghie și slujba Aghiasmei Mari, se pot consuma bucate gătite și cu untdelemn.
Când se pune busuioc sub pernă de Bobotează
În seară de Ajun se săvârşeau practici de aflare a duratei vieţii. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatra şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.
Există şi credinţa că în noaptea de Bobotează fetele îşi pot vedea ursitul. Se spune că dacă îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi îşi pun sub pernă o crenguţă de busuioc, îşi vor visa alesul.
Când preotul intra în casă cu Botezul și sfințea gospodăria, fetele tinere trebuiau să prindă momentul prielnic să fure un fir de busuioc din mănunchiul preotului, înmuiat în agheasma mare. Se înțelege că părintele închidea ochii și se făcea că nu vede cum tinerele rupeau câte un fir sfințit de busuioc.
Seara, firul de busuioc furat se lega cu un fir roșu și se punea sub pernă. Din același fir roșu, fetele rupeau o bucată și făceau un inel pe degetul inelar de la mâna stângă.
Numai busuiocul purtat de preot și sfințit la biserică avea menirea să dezlege viitorul și să le arate cu cine se vor mărita.
Fetele care au îndeplinit ritualul și adorm cu sufletul liniștit, vor avea norocul să îl vadă în vis pe flăcăul care va veni să le ceară de nevastă.
Tot în seara de ajun, în unele zone ale țării se petrece la Iordănitul femeilor. Obiceiul spune că femeile și fetele de măritat se adună pe la casele celor mai pricopsite dintre ele, unde petrec, dansează, povestesc și se veselesc, dar mai fac și farmece de dragoste sau de sănătate, informează unica.ro.
Tradiții și superstiții de Bobotează
Preotul sfinţeşte apa unui râu, aruncând în ea o cruce, care trebuie adusă înapoi. Bărbatul care reuşeşte să scoată crucea din apă va avea noroc tot anul.
În unele zone din ţară există obiceiul numit Iordaneala: oamenii merg la fântâni şi îşi toarnă apă pe cap, ca să fie sănătoşi tot anul.
Se mai spune că fetele care alunecă pe gheaţă şi cad în această zi se vor mărita sigur până la sfârşitul anului. Se pare că este valabil şi pentru băieţi.
În această zi nu se spală rufe, fiindcă toate apele sunt sfinţite, şi nu se dă nimic cu împrumut. În anumite zone se spune că nu e bine să speli nici în următoarele opt zile.
Se spune că apa sfinţită, numită aghiasma mare, adusă în această zi de la biserică, e miraculoasă. Cu doar câteva picături poţi vindeca deochiul, alcoolismul, sterilitatea sau crizele de nervi. De asemenea, se poate curăţa casa de duhurile rele. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 8 zile, până la 14 ianuarie.
