Bobotează 2026 – tradiții și obiceiuri

Cuprins:

Ce este Boboteaza

Boboteaza se numără printre cele douăsprezece mari sărbători ale iernii, este celebrată la fiecare început de an, în cea de-a șasea zi a lunii ianuarie, și înseamnă înnoirea omului creştin. Mult timp, această sărbătoare a fost prăznuită odată cu Crăciunul pe rit vechi, obicei păstrat până în prezent în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, al Bisericii Armene și al altor biserici necalcedoniene.

Deoarece, în această, zi Mântuitorul Se arată pentru întâia oară lumii, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de „Teofanie” sau „Arătarea Domnului”. Aceasta din urmă își are originea în cuvântul grec Theophania, care se traduce prin „arătarea lui Dumnezeu”. Este format din „Theos”, care înseamnă Dumnezeu, și „phainein”, care înseamnă „a arăta” sau „a apărea”.

Originile sale sunt atestate încă din secolul al III-lea, dacă nu chiar mai devreme, potrivit Creștinortodox.ro. Un lucru este, însă, cert, și anume faptul că în „Constituțiile Apostolice”, Boboteaza era deja menționată printre marile sărbători creștine, alături de Paște și de Crăciun. De asemenea, Boboteaza mai poartă numele de Descoperirea Cuvântului Întrupat, subliniind dimensiunea teologică profundă a acestui moment.

Semnificația Bobotezei în tradiția creștină

Biblia îl amintește pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul, recunoscut de creștini drept cel care a pregătit calea Mântuitorului, vestind apropiata venire a lui Iisus Hristos și chemând poporul iudeu la pocăință și îndreptare sufletească.

Conform relatărilor biblice, în acea vreme, Ioan Botezătorul își începuse misiunea profetică în ținuturile pustii din apropiere de Iordan. El îi îndemna pe cei care veneau la botez să-și mărturisească păcatele și să se întoarcă către Dumnezeu, explicând că îi botează doar cu apă. Totodată, le vestea că „Cel ce va veni după mine”, adică Iisus, conform credinței creștine, îi va boteza cu Duh Sfânt și cu foc. Despre Acela, Ioan Botezătorul sublinia că este mult mai măreț și mai puternic decât el însuși.

Predicile sale aveau un puternic impact, stârnind uimire și adunând numeroși oameni în jurul său. Deși mesajul lui se sprijinea pe Legea lui Moise, Ioan Botezătorul aducea un element esențial de noutate, și anume îndrăzneala de a vorbi deschis și de a le aminti necontenit celor care îl ascultau că „împărăția cerurilor este aproape”. Când Mântuitorul a ajuns pe malul Iordanului, Sfântul Ioan, călăuzit de harul Duhului Sfânt, L-a recunoscut și L-a arătat poporului adunat.

Ce marchează sărbătoarea de Bobotează

Botezul lui Iisus Hristos este relatat de toți cei patru evangheliști. Potrivit Evangheliei după Matei, Iisus a venit din Galileea la Iordan, acolo unde Ioan săvârșea botezul, și i-a cerut să Îl boteze și pe el. Ioan a încercat să se opună, spunând că el este cel care ar avea nevoie de botez din partea lui Iisus: „Eu am trebuința să fiu botezat de tine și Tu vii la mine” (Matei 3, 14).

Însă, după ce Mântuitorul i-a răspuns că astfel trebuie împlinită dreptatea, Ioan a acceptat și a săvârșit botezul. Semnificația Bobotezei trimite la evenimentele petrecute la râul Iordan, înainte ca Iisus Hristos să-și înceapă activitatea publică, în jurul vârstei de 30 de ani.

Pentru credincioșii ortodocși, Boboteaza marchează momentul în care Domnul se botează în apele Iordanului, Duhul Sfânt S-a pogorât asupra lui Iisus Hristos în chip de porumbel în timpul botezului, văzduhurile s-au deschis, iar Tatăl din Cer a rostit cuvintele „Acesta este Fiul Meu cel iubit, primiți-L la botez cum se cuvine”.

Acesta este motivul pentru care sărbătoarea Bobotezei a căpătat semnificația unei zile a purificării, a binecuvântării și a reînnoirii sufletești.

Unde s-a săvârșit de fapt Botezul lui Iisus Hrisos

Locul real unde a avut loc botezul Mântuitorului se află pe malurile râului Iordan, undeva în apropierea Ierusalimului. Locul în care boteza Sfântul Ioan se afla „dincolo de Iordan”, adică pe țărmul estic al râului (Ioan 10, 40), iar așezarea purta numele de „Betania de dincolo de Iordan” (Ioan 1, 28). Singura sursă care menționează acest loc este Evanghelia lui Ioan. Locul nu apare în alte scrieri ale Noului Testament și nici în documentele antice cunoscute.

Potrivit relatării evanghelice, aici este spațiul în care Ioan Botezătorul Îl recunoaște pe Iisus Hristos și Îl mărturisește înaintea oamenilor: „Eu botez cu apă; dar în mijlocul vostru Se află Acela pe Care voi nu-L ştiţi, Cel care vine după mine, Care înainte de mine a fost şi Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintei. Acestea se petreceau în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan” (Ioan 1, 26-28).

Mai târziu, într-un alt episod relatat de același evanghelist, Iisus se retrage din Ierusalim, ferindu-Se de ostilitatea fariseilor, și se întoarce „dincolo de Iordan”, în locul unde Ioan botezase la început (Ioan 10, 40). Acest detaliu întărește ideea că este vorba despre același loc situat pe malul estic al Iordanului, identificat anterior ca „Betania de dincolo de Iordan”, se precizează pe Doxologia.ro.

Astăzi, există două ipoteze privind localizarea exactă a acestui loc. Cei mai mulți savanți spun că este amplasat pe malul estic al Iordanului, la circa 8 km nord de vărsarea râului în Marea Moartă, în zona cunoscută azi sub numele de Valea el-Kharrar, aflată pe teritoriul Iordaniei.

Această ipoteză nu este acceptată în mod unanim. Faimoasa hartă de la Madaba – un mozaic din secolul al VI-lea, parțial distrus, descoperit într-o biserică din Madaba – pare să plaseze Betania pe malul de vest al Iordanului. Deși reprezentarea indică fără echivoc zona de vest a râului, denumirea folosită nu este „Betania de dincolo de Iordan”, ci „Beth Abara”.

Tradiții de Bobotează 2026

De la sfințirea apelor și aruncarea crucii în apă, până la practicile populare precum punerea busuiocului sub pernă sau iordanitul femeilor, sărbătoarea de Bobotează este marcată prin numeroase tradiții și obiceiuri.

Astfel, în ajun, mulțimi de credincioși se adună la râul Iordan, la locul Botezului Domnului, pentru slujba Aghesmei celei Mari. Ceremonia este oficiată de Sanctitatea Sa Teofil al III-lea, patriarhul Ierusalimului și al întregii Palestine, în fruntea unui sobor de arhierei și preoți. În timpul slujbei, unii pelerini cred că, pentru câteva momente, apele Iordanului curg în sens invers.

De asemenea, deși în ianuarie sunt temperaturi scăzute, mulți credincioși intră în apele Iordanului îmbrăcați în cămăși albe lungi, denumite „crijme”, pe care le păstrează pentru a le îmbrăca la propria înmormântare. Înainte de a părăsi locul, pelerinii iau cu ei o sticlă cu apă din Iordan, rugându-se pentru vindecarea trupului și a sufletului.

Alte obiceiuri de Bobotează 2026

În tradiția românească, Boboteaza păstrează numeroase elemente care amintesc de obiceiurile practicate în perioada Crăciunului. În anumite regiuni ale țării se mai merge cu colindul, se rostesc descântece și farmece, se încearcă aflarea ursitului, iar oamenii fac previziuni simbolice legate de anul care tocmai a început.

Astfel, în ajun de Bobotează, preotul sfințește casele cu apa care a fost sfințită în dimineața aceea după Liturghie. Conform credinței populare, oamenii țin post negru până ce vine preotul și beau din această apă sfințită. Preotul este precedat de copii îmbrăcați în cămăși albe, care sună din clopoței și deschid calea preotului, strigând „Kira Leisa”. Aceasta este pronunția în limba română a grecescului Kyrie Eleison (n.n. – Doamne miluiește!). Se crede că rostirea acestor cuvinte aduce putere, alungă răul și asigură un an curat până la sărbătoarea Sfântului Andrei, pe 30 noiembrie.

Tot în ajun de Bobotează, în gospodăriile românilor se pregătește o masă ritualică similară cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub fața de masă se așează fân sau otavă (n.n. – iarba cosită a doua oară într-un an), în timp ce la fiecare colț al mesei se pune câte un bulgăre de sare. În același timp, pe aceeași masă sunt rânduite 12 feluri de mâncare de post, precum colivă, boabe de grâu fierte, prune sau perje afumate, sarmale cu crupe, borș de „burechiușe” ori „urechiușele babei” – un preparat din fasole albă și colțunași umpluți cu ciuperci – borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post cu varză murată și plăcinte cu mac. Nimeni nu gustă din bucate până la sosirea preotului pentru sfințirea mesei. După binecuvântare, o parte din mâncare este oferită animalelor din gospodărie, pentru sănătate, protecție și spor.

Un alt obicei autohton de Bobotează este cunoscut sub numele de „Iordănitul femeilor”. Pe vremuri, în satele din nordul țării, femeile se strângeau în grupuri numeroase în casa uneia dintre ele, aducând mâncare și băuturi pentru petrecere. După ce luau masa, acestea cântau și jucau toată noaptea. La ivirea zorilor, femeile ieșeau pe ulițe și îi opreau pe bărbații întâlniți întâmplător, pe care îi prindeau și îi duceau spre râu cu forța, amenințându-i, în joacă, că îi vor arunca în apă. În anumite zone, acest obicei avea și rolul de a marca intrarea tinerelor soții în rândul femeilor măritate, ritualul fiind îndeplinit prin stropirea sau udarea lor cu apă scoasă din fântână ori dintr-un râu, se mai precizează pe Creștinortodox.ro.

A doua zi după Bobotează, pe 7 ianuarie, creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul. Transmite şi tu apropiaţilor mesaje, urări şi felicitări de Sf. Ion!