Ajunul Bobotezei 2026 - Tradiții și superstiții în ajun de Bobotează
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În calendarul ortodox 2026, ziua de 5 ianuarie este ajunul Bobotezei, o zi încărcată de tradiții. Datina spune că cine respectă tradițiile din ajunul Bobotezei va avea noroc tot anul. Află ce obiceiuri sunt respectate în ajun de Bobotează și ce spune tradiția că trebuie să facă fetele tinere și necăsătorite pentru a-și afla ursitul.
Cuprins:
Ajunul Bobotezei 2026 - tradiții și superstiții
Ziua înainte de Bobotează (Botezul Domnului), cunoscută ca ajunul Bobotezei, se serbează prin post negru. Este ziua în care se deschid cerurile și, totodată, ziua în care în casele oamenilor vine preotul cu apă sfințită și busuioc.
Care sunt cele mai importante tradiții care se respectă în ajunul Bobotezei 2026
În ajunul Bobotezei se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învață că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ține post negru, potrivit crestinortodox.ro.
Postul din ziua de 5 ianuarie datează din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi. Astăzi, creştinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apă sfinţită - Agheasma Mare.
Potrivit tradiției, ajunul Bobotezei este ziua în care preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta și a stropi cu agheasmă. Tradiția mai spune că fetele nemăritate trebuie să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, pentru a-și visa ursitul.
O tradiție veche spune că fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă a doua zi îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
Potrivit altor tradiţii, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.
În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului.
Pe masa din „camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra se aşază douăsprezece feluri de mâncare: colivă, fiertură de prune sau perje afumate, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de pește, pește prăjit, „vărzare” - plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră -, plăcinte cu mac etc.
Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare, iar imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă”.
În majoritatea satelor din Moldova, în ajunul Bobotezei, grupuri mai mari sau mai mici de fete şi băieţi umblă din casă în casă, pentru a vesti sosirea preotului cu crucea. Această datină este asemănătoare colindatului cu „Moş Ajunul” de la Crăciun.
Copiii care umblă cu Chiraleisa (de la grecescul Kyrie Eleison - Fie-ţi milă, Doamne) nu rostesc însă texte versificate, ci strigă doar „Chiraleisa! Chiraleisa! Chiraleisa!”, de trei ori. Răsplata copiilor sunt merele, nucile, prăjiturile pe care ei le strâng în trăistuţe, petrecute peste umăr.
În Bucovina, preotul este însoţit şi de gospodari care merg cu lumânări aprinse pe la casele vecinilor şi strigă şi ei Chiraleisa. Gazda îi primeste în casă, îi serveste cu bucate de post, după ce acestea au fost stropite cu agheasmă. Femeile aşază cel mai frumos fuior de cânepă pe crucea preotului.
Tot în ajunul Bobotezei, ortodocșii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciunul pe rit vechi, care se sărbătorește pe 7 ianuarie, în aceeași zi cu Sfânul Ion.
Alte tradiţii şi obiceiuri în Ajunul Bobotezei
- busuiocul furat din căldărușă, pus în gard și găsit a doua zi cu brumă pe el, semnifică iubit bogat;
- există credința că omul la care se sfârșește mersul preotului cu stropitul cu agheasmă va muri în decursul anului;
- nu se bat copiii în această zi, pentru că, peste an, fac bube;
- soția care se ceartă cu bărbatul ei în această zi se va certa la fel peste an;
- dacă, dimineața, primul străin intrat în casă este de parte bărbătească, se crede că toate animalele care stau să fete vor face pui masculi, iar de este femeie, animalele vor făta pui de parte feminină;
- dacă într-o familie merge rău, atunci, la plecarea preotului din casă, femeia apucă cu vătraiul de la sobă de un picior pe cel care duce căldărușa cu agheasmă;
- nu se cerne făină, nici în Ajunul Bobotezei, nici în cel al Crăciunului, pentru că se fac purici în casă;
- nu se dă nimic împrumut din casă în această zi, ca să nu se împrăștie gospodăria. (sursa: cimec.ro)
Când se pune busuioc sub pernă pentru a afla ursitul
Una din cele mai cunoscute superstiții este cea legată de visatul ursitului de Bobotează. Fetele tinere și nemăritate își pot visa ursitul dacă pun sub pernă o ramură de busuioc, în noaptea dinainte de Bobotează, adică în noaptea de 5 spre 6 ianuarie.
În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase.
Slujba de la Agheasma Mare
Dacă Agheasma Mică se poate săvârși ori de câte ori credincioșii doresc acest lucru, Agheasma Mare se oficiază de două ori pe an, pe 5 ianuarie, în Ajunul Botezului Domnului și pe 6 ianuarie, în ziua praznicului Bobotezei.
În cadrul slujbei de sfințire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 și XII, 3-6), apoi Apostolul (din I Cor. X, 1-4) și Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), în care se prezinta în rezumat Botezul Domnului. După ectenia mare se rostește rugăciunea de sfințire a apei, compusă de Sfântul Sofronie al Ierusalimului, adresată Sfintei Treimi: ("Treime mai presus de fire…"). Preotul slujitor Îl invocă de trei ori pe Sfântul Duh pentru sfințirea apei ("Tu Însuți, dar, Iubitorului de oameni Împărate, vino și acum prin pogorârea Sfântului Tău Duh și sfințește apa aceasta") și binecuvântează de fiecare dată apa cu mâna, afundându-o cruciș în vasele cu apă. Apoi rostește o nouă formulă de invocare a Sfântului Duh ("Însuți și acum, Stăpâne, sfințește apa aceasta, cu Duhul Tău cel Sfânt"), pe care preotul o rostește tot de trei ori, binecuvântând de fiecare dată apa, cu măna cruciș.
La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea și busuiocul în apă cântând troparul Praznicului. "În Iordan botezându-Te Tu Doamne …", se mai arată pe crestinortodox.ro.
Ce sfinți sunt pomeniți în ajunul Bobotezei 2026
- Sfânta Sinclitichia;
- Sfântul Cuvios Grigorie din Acrita;
- Sfântul Cuvios Fostirie;
- Sfântul Mucenic Sais;
- Sfântul Mucenic Teoid;
- Sfânta Cuvioasă Domnina;
- Sfânta Cuvioasă Tatiana;
- Sfântul Cuvios Mucenic Romano din Carpensia.
DanCraciunescu 04.01.2024, 21:47
Interesante si frumoase obiceiurile noastre.
Bazilus 04.01.2024, 23:56
Un articol foarte interesant.
Irinel 05.01.2024, 06:41
Nu am stiut multe,acum am citit.
Irinel 05.01.2024, 06:49
Doamne ajuta!Acum am aflat multe (nu stiam)
Narcisu 05.01.2024, 12:52
Tradițiile bisericești sint respectate cu strictețe la țară..