Reinfectarea cu COVID, studiată în Marea Britanie

Studiul, care urmează să înceapă luna aceasta, va expune din nou la COVID-19 tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani care au avut deja virusul.

În cadrul studiului va fi folosită tulpina originală de coronavirus, care a apărut în oraşul chinez Wuhan, însă sunt în curs discuţii pentru a include una dintre noile variante.

Scopul este de a afla ce doză de virus este necesară pentru a reinfecta o persoană şi pentru a observa cum reacţionează sistemul imunitar. Aceste studii privind expunerea voluntară a pacienţilor la un virus „ne învaţă lucruri pe care alte studii nu le pot face deoarece, spre deosebire de infectarea naturală, acestea sunt strict controlate”, a declarat profesorul de vaccinologie Helen McShane, care conduce studiul.

„Când vom reinfecta aceşti participanţi, vom şti exact cum a reacţionat sistemul lor imunitar la prima infectare cu COVID-19, în ce moment exact apare a doua infectare şi ce cantitate exactă de virus au primit” a spus McShane.

Potrivit cercetătoarei de la Oxford, „informaţiile obţinute din această lucrare vor ajuta la dezvoltarea unor vaccinuri şi tratamente mai bune, dar şi la înţelegerea dacă oamenii sunt protejaţi după ce au avut COVID şi pentru cât timp”.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Prima fază a studiului va implica 64 de voluntari.

Starea de sănătate a acestor voluntari – plătiţi cu circa 5.000 de lire sterline fiecare (5.812 euro) – va fi atent monitorizată de o echipă de cercetători, care le vor administra un tratament bazat pe anticorpi monoclonali dezvoltat de laboratorul american Regeneron dacă aceştia dezvoltă simptome.

După expunerea la virus, voluntarii vor sta în carantină timp de 17 zile şi vor fi internaţi într-un spital până când nu vor mai prezenta riscul de a-i infecta pe alţii. Studiul, care va dura 12 luni, include 8 monitorizări ulterioare ale stării de sănătate după externarea din spital.

Programele de expunere voluntară la un virus au jucat un rol cheie în dezvoltarea tratamentelor pentru boli precum malaria, tuberculoza, febra tifoidă, holera şi gripa.

Urmărește-ne pe Google News