Rep. Moldova deschide 16 secții de votare în România: Maia Sandu rămâne favorită în cursa prezidențială. Opțiunea pro-UE, în creștere
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România va găzdui 16 secții de votare pentru alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană (UE) programate pe 20 octombrie în Republica Moldova. Cetățenii moldoveni aflați în România își vor putea exercita dreptul la vot în baza unui buletin de identitate valabil sau paşaport valabil, chiar și expirat. Maia Sandu rămâne favorită pentru obținerea celui de-al doilea mandat consecutiv de președinte, informează news.ro.
Cuprins:
Într-un comunicat de presă, reprezentanţii Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti informează că trei din cele 16 secţii de votare vor fi deschise în Bucureşti: două în incinta Autorităţii Electorale Permanente şi una în sediul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Câte două secţii de votare vor fi deschise în Cluj-Napoca şi Iaşi și câte una în Braşov, Sibiu, Craiova, Bacău, Constanţa, Oradea, Galaţi, Suceava şi Timişoara. Alegătorii sunt aşteptaţi la urne între orele 7:00 şi 21:00.
Doar două secții de votare în Rusia
În total, pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind înscrierea obiectivului aderării la UE în Constituție vor fi deschise 2.221 de secţii de votare, dintre care 234 în diaspora, în 37 de ţări. Cele mai multe dintre secțiile de votare din străinătate vor fi deschise în Italia - 60. În Germania vor fi 26, iar în Franţa - 20. În SUA, cetăţenii moldoveni vor putea vota în 16 secţii, la fel ca în România, scrie agenţia de presă IPN.
În schimb, doar două secții de votare vor fi deschise în Federația Rusă, mai exact la Moscova, după ce Ministerul de Externe de la Chișinău a informat că nu are posibilitatea de a asigura logistica necesară pentru funcţionarea unor birouri electorale şi în alte trei oraşe ruseşti. Cele două secţii de votare vor fi amenajate în incinta Ambasadei Republicii Moldova de la Moscova. În acest sens vor fi trimise 20.000 de buletine de vot. Alte 26 000 de buletine, tipărite anterior pentru celelalte trei secţii preconizate la Sankt Petersburg, Surgut şi Iaroslav, au fost distruse luni seara, la ordinul Comisiei Electorale Centrale, relatează NewsMaker.
Ministerul de Externe al Republicii Moldova şi-a argumentat propunerea privind reducerea numărului de secții de votare în Federația Rusia printr-un aviz de la Serviciul de Informaţii şi Securitate care spunea că, în contextul războiului din Ucraina, se va putea asigura securitatea funcţionarilor electorali şi a alegătorilor doar în sediul misiunii diplomatice.
Relaţiile dintre Chişinău şi Moscova s-au agravat în ultimii ani, mai ales după lansarea invaziei ruse la scară largă din Ucraina, ţara vecină pe care autorităţile de la Chişinău au sprijinit-o fără ezitare. Conducerea proeuropeană a Republicii Moldova, în special preşedinta în exerciţiu Maia Sandu, a fost criticată şi jignită frecvent în brifiengurile de presă propagandistice ale Ministerului rus de Externe, notează news.ro.
Maia Sandu, favorită în alegerile prezidențiale
Unsprezece candidați, inclusiv Maia Sandu, au fost înscriși în cursa prezidențială. Obținerea unui nou mandat de către Maia Sandu deranjează Moscova, care și-a intensificat eforturile pentru a-i submina candidatura. Un sistem fără precedent de a dirija din Rusia alegerile din Republica Moldova a fost expus publicului recent de către autoritățile de la Chișinău.
Cel mai recent sondaj, prezentat luni, arată că Maia Sandu rămâne favorita cursei prezidențiale, cu circa 36,1 la sută din intenţiile de vot. Potrivit sondajului, Maia Sandu este urmată de Alexandr Stoianoglo, susţinut de PSRM (socialiştii fostului preşedinte prorus Igor Dodon, n.r.) - 10,1 la sută, Renato Usatîi, reprezentant al Partidului Nostru - 7,5 la sută, şi Irina Vlah, candidată independentă, fostă guvernatoare a regiunii semiautonome Găgăuzia - 4,1 la sută. Ceilalți șapte candidați sunt creditați cu intenții de vot începând de la 0,5 la sută până la 2,5 la sută.
Cu toate acestea, 21,9 la sută dintre cei care au participat la sondaj au spus că nu au luat încă o decizie clară în privinţa votului pentru alegerile prezidenţiale, ceea ce ar putea duce la modificări uşoare în clasamentul candidaţilor pe parcursul următoarelor săptămâni.
Faţă de luna august 2024, niciunul dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale nu a înregistrat o creştere semnificativă de rating. Însă se poate observa că opţiunile diverse existente cresc uşor nivelul de nehotărâre a oamenilor şi îi determină să fie mai ezitanţi, comentează ONG-ul Watchdog.
În ceea ce priveşte referendumul, ponderea cetăţenilor din Republica Moldova care susţin integrarea europeană a crescut semnificativ, de la 57 la sută în aprilie 2024 la 63 la sută în septembrie 2024.
Această tendință în sondaje arată că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova demonstrează rezilienţă în faţa numeroaselor falsuri şi manipulări vehiculate în spațiul public de partidele proruse în scopul de a-i demotiva să participe la referendum.
Referendumul, o șansă istorică
Majoritatea sunt hotărâţi să meargă la vot pentru a decide obiectivul de dezvoltare strategică pe termen lung al ţării. Dacă în luna august circa 66% dintre respondenţi afirmau că vor merge şi vor vota atât la prezidenţiale, cât şi la referendum, iar circa 10% erau indecişi, în luna septembrie a scăzut numărul indecişilor cu 3,5%. Participarea la referendum şi alegerile prezidenţiale a crescut cu 2% şi cam tot atât a crescut procentul celor care declară că vor participa doar la alegerile prezidenţiale, subliniază Watchdog.
Peste jumătate dintre cetăţenii Republicii Moldova consideră că dezinformarea şi manipularea opiniei publice de către actorii externi contribuie foarte mult la regresul din Republica Moldova. Unul din mesajele toxice folosit de oponenţii referendumului pentru a diviza societatea sugerează că diaspora nu trebuie să aibă dreptul să participe la referendum. În plus, anumiţi lideri politici insinuează că referendumul constituţional nu ar conta pentru procesul de integrare europeană, îndemnând oamenii să nu îşi expună opinia.
Datele sondajului din septembrie arată însă că, în pofida minciunilor, 69 la sută dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că referendumul din 20 octombrie 2024 este un pas important pentru procesul de aderare la UE, care trebuie efectuat acum pentru a nu pierde această şansă istorică. Însă această șansă istorică necesită prezența fiecărui cetățean la vot.
