REPORTAJ. 13 ore în tren cu 53 de kilometri la oră. București – Oradea, călătorie de la „curg apele pe mine” la „am înghețat de frig”

București, iulie 2023, ora 18.05, 32 de grade. Troleibuzul 93 este unul dintre mijloacele de transport care trece pe la gară. Aerul condiționat nu funcționează. La penultima stație, adică Ministerul Transporturilor, doi controlori urcă în troleibuz. „Scoateți cardul acela verde”, îi spune controlorul unui bărbat care caută în portofel. „Sunt pensionar, domnule, am ieșit anticipat de la CFR, ce să mă mai chinui să muncesc? Omul să fie sănătos și cu pensie”, spune, neîntrebat, în timp ce cotrobăie după card. Doar că e expirat. „Să fii sănătos mata”, îi spune controlorul fostului CFR-ist. Un „naș” care îl iartă pe altul. 

Gara de Nord, într-o seară de vară

La gară se golește troleibuzul, e cap de linie. În fața Gării de Nord sunt întâmpinați de 11 taxiuri și firmele Superbet, Fortuna și Patiseria Mika. 

„In 2023 all railroad lead to Timișoara”, scrie pe una dintre pancartele agățate de tavanul gării. Spre Capitala Culturală Europeană sunt cinci trenuri zilnic, 4 operate de CFR Călători. Toate fac în peste 10 ore cei 533 km. Încă 178 până la Oradea, drum pe care îl fac, de fapt, spre casă, de doi ani, de când studiez și lucrez în București. 

În atâtea ore în tren, am avut timp să documentez situația trenurilor noastre:

Recomandări

Cazul fetiței de 12 ani, moartă de leptospiroză, o boală care poate fi luată inclusiv de la câini și pisici. Părinții acuză o eroare medicală. Cum justifică medicii decesul

• În 2022, trenurile au însumat 4,3 milioane de minute, adică aproape 8 ani și jumătate, arată raportul de activitate al CFR SA, citat de G4Media. 
• Cel mai rapid tren care circulă în România ajunge la 160 km/h, pe ruta București Băneasa – Medgidia. Pe când pe ruta București Nord – Oradea viteza medie e de 53 km/h. Pe unele porțiuni, poți merge pe lângă tren la pas. La nivel global, cel mai rapid tren este Shanghai Maglev, care atinge viteze de 460 km/h, de aproape trei ori mai mult decât cel mai rapid tren din România;
• Am construit 3 kilometri noi de cale ferată în 34 de ani. Ultimii kilometri de cale ferată din România, singurii construiți din 1989 încoace, sunt cei 3 km din tronsonul Gara de Nord – Otopeni, inaugurat în 2020. Restul liniilor sunt doar reabilitate și întreținute. 
• Cu toate acestea, din lipsa infrastructurii rutiere sau a unui autovehicul, an de an, zeci de milioane de oameni aleg CFR Călători. În 2021, CFR Călători a vândut 42 de milioane de bilete, potrivit Digi24. Totuși, Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători SA nu a mai înregistrat profit din 2016 și are datorii de aproape 900 de milioane de lei. 

Eu am dat pe un bilet la cușeta de 6 locuri 112 lei, cu reducerea de student. Prețul integral e de 163 de lei. Pe această rută, CFR Călători mai vinde bilete la dormitoare single la prețul de 368 de lei sau de două persoane cu 272 de lei, la cușetă de patru locuri care costă 181 de lei sau locul la clasa a II-a, adică pe scaun la 120 de lei. Cât o noapte la un hotel, un hotel pe șine. 

Recomandări

Prima întâlnire faţă în faţă între Donald Trump şi Kamala Harris. Dezbaterea are loc în această noapte. Ce reguli trebuie să respecte candidații

Cum arată cușetele

Ruta București – Satu Mare, cea care trece și prin Oradea, e anunțată la Plecări pe ecranul cu fundal albastru, dar cu 20 de minute înainte de plecare, nu e afișată și linia. Aceeași situație este și la trenul spre Pitești, care ar trebui să plece în 10 minute. Asta face ca mijlocul gării să fie un furnicar. La unele dintre tarabele din capătul peroanelor se poate plăti doar cash. Altele au frigidere în care se găsește doar bere.

Se afișează pe tabelă linia – 9. Peronul e cufundat în soarele încă puternic de după-amiază. 

La 18.38, trenul garează. Ar trebui să plece în 6 minute, potrivit orarului. Călătorii urcă în tren, după ce își găsesc vagonul. Numărul vagonului e scris pe o foaie A4 și e lipit pe geamul vagonului, alături de stațiile în care oprește. 

Am bilet la un vagon-cușetă. Asta înseamnă că e compartimentat în mai multe separeuri de 4 sau 6 locuri, în funcție de tipul de bilet. În realitate, toate cușetele sunt de 6 locuri, doar că pentru un bilet de 4, mai scump, două paturi rămân goale. Pe fiecare parte a cușetei sunt trei paturi: jos, la mijloc și sus. Patul de mijloc este rabatabil.

Un tren din Japonia parcurge distanța Oradea – București într-un timp la jumătate

Recomandări

România, văzută de pe Veseliei. Unde n-aţi înţeles?

E 18.44, ora la care trenul trebuia să plece. Noi suntem încă în gară. Colegii mei de cușetă sunt o familie formată din mamă, tată și fiică și o mătușă cu nepoata sa. 

Pe geam văd o fată care plânge amarnic și e consolată de iubitul ei. „Nu după mama plânge, că mama se întoarce repede, după verișoară plânge”, explică femeia în timp ce își îmbrățișează nepoata, care varsă și ea câteva lacrimi. 

Cele două femei din cușetă își fac cruce. „Doamne ajută”, șoptesc ele la începutul drumului de 649 km. Toată cușeta mea merge la Oradea. 

La 18.48, trenul începe să se miște. Am depășit deja cu trei minute întârzierile totale înregistrate de compania feroviară din Japonia. 

Pe geam se vede deja Pasajul Basarab, construit după un proiect realizat în anii 2000, când Traian Băsescu era primar al Capitalei, de specialiști niponi. Cu ochii pe pasajul care la inaugurare devenise punct turistic și aduna miresele la ședințe foto, caut în cât timp aș fi făcut același drum cu trenul în Japonia. 

Aceeași distanță e parcursă în Japonia în 6 ore și 14 minute pe ruta Akita – Kyoto. La noi – 12 ore și 23 de minute.

Mă consolez cu alte avantaje. Rutele care merg seara dinspre București înspre nord vin la pachet cu apusuri mai lungi. În aceeași zi, în București, soarele apune la 20.53, iar în Brașov – la 20.58. Deci, călătorind, roșul apusului te călăuzește mai mult timp.

„Curg apele pe mine”

Lenjeria împăturită e pusă pe paturile de jos pentru toate paturile. Un set e format din fața de pernă, cearșaf și fața de plapumă. Pernele și plăpumile sunt pe paturile de sus. 

„Curg apele pe mine”, suspină un bărbat de pe culoar. „Să închidem geamul că ne ia curentul și să dăm aerul mai tare” e soluția uneia dintre femeile din cușetă. 

Controlorul începe să intre să verifice biletele. „Îmi aduceți și mie dimineață lenjeria?”, îi întreabă rugător pe călători. Unii dintre ei cer asta călătorilor, alții nu, uneori lenjeria se află în cușetă, alteori pasagerii trebuie să meargă să o ceară la cabina cușetarului. Dacă nu știi asta, poți dormi fără. 

Apare un turist străin care a greșit vagonul. A urcat în 9, iar el avea 6B. „Just a bit (Doar puțin)”, își descrie străinul nivelul său conversațional de engleză, astfel că ceilalți călători încearcă să îi explice în alte moduri faptul că a greșit locul. O femeie îi scrie pe o foaie numărul. Încep să gesticuleze. Până la urmă, controlorul îl escortează până la locul său.

Vagonul-cușetă are și toaletă, și WC

După ce au așteptat să le fie verificate biletele, unii călători s-au pus deja în paturi. Alții sunt pe hol. 

Eu explorez puțin vagonul. Pe lângă cușetele care însumează 92 de locuri, mai sunt câteva cabine cu diferite utilități: camera tehnică, depozit de lenjerie sau cabina cușetarului. 

În capătul vagonului sunt două uși care formează un unghi drept. Pe una scrie „Toaletă”, pe cealaltă  „WC”. Aflu imediat diferența: în toaletă este doar o chiuvetă, dar în ambele sunt șervețele, hârtie igienică și săpun. 

Trenul, loc de socializare

Prima oprire e la 19.29 în Ploiești Vest. Site-ul mersultrenurilor.ro spune că Interregio Night 1741 are întârziere de 5 minute, dar ceasul arată că are 9 minute. 

„Ăla e Astra cu care tot îmi doresc eu să merg și n-am reușit”, spune o călătoare, arătând cu degetul pe geam spre un tren staționat în Ploiești.

Pe hol se discută despre politică, vacanțe sau relații. „Înseamnă că nu a fost ceva important dacă nu-mi amintesc ce am visat. Nu funcționează chestia aia că dacă adormi cu gândul la cineva o să visezi cu persoana respectivă. E doar o superstiție ca atunci când te mănâncă nasul și se spune că te vei certa cu cineva”, își împărtășesc două prietene.

„Ce, tu nu poți să îți iei 6 zile libere?”, se aud frânturi dintr-o altă conversație. 

București – Brașov mai rapid decât Nashik – Mumbai din India

La mai puțin de două ore de la plecarea din București Nord, ajungem în Sinaia și temperatura a scăzut cu 10 grade. Oamenii încep să-și mai pună o haină pe ei. 

La 21.00, soarele se ascunde după munți, iar oamenii încep să își facă paturile. Se mai aude doar scârțâitul roților pe șine. Cei de pe hol se uită pe telefoanele ale căror ecrane le luminează fața. 

La sosirea în Brașov, trenul are o întârziere de 11 minute. Am parcurs 166 de kilometri în două ore și 32 de minute. Aceeași distanță e parcursă în India cu trenul în 3 ore și 49 de minute, pe ruta Nashik – Mumbai. Deci se poate mai rău. 

Soții din cușeta mea își pregătesc paturile pentru ei și fiica lor. Ea ține fețele așternuturilor, iar el le bagă înăuntru. Și eu sunt martor la această intimitate. Așa e la cușetă. 

Toată lumea se pune în pat, iar la 21.55 sting lumina și trag perdelele. 

Afară e beznă. Lumina din gările pe lângă care trecem străbate prin perdelele gri închis. 

La 4.25, trenul e în Cluj-Napoca, unde staționează 17 minute. Aici se schimbă locomotiva, din una electrică în una pe motorină. 

Rute de tren înădite cu autobuzul

Ruta Cluj-Napoca – Oradea urmează să se închidă pentru modernizare cu fonduri din PNRR, potrivit site-ului Club Feroviar. În locul trenurilor vor fi introduse autobuze pentru cei care călătoresc între cele două municipii. 

La 6.20 sună prima alarmă în cușetă. E a uneia dintre femei. „Am înghețat de frig”, spune imediat ce se trezește. Orarul arată că trenul ajunge la 7.07, însă la 7.08, cușetarul anunță că mai avem, de fapt, 15 minute. Oamenii duc hainele de pat la cabina cușetarului, așa cum au fost rugați, și se pregătesc de coborâre. Se aliniază pe hol, somnoroși și tăcuți, și așteaptă sosirea în gară.

Au trecut 12 ore și 45 de minute. 

Ore care nu au trecut în zadar. Activiștii de mediu susțin acest mijloc de transport. În Franța, din acest an, este anulat orice zbor care se poate face în mai puțin de două ore jumătate cu trenul, scrie Euronews.  

În raportul de activitate pentru anul 2022, și CFR Călători prezintă faptul că trenul produce cele mai puține emisii de dioxid de carbon, în raport cu mașina și avionul, traficul aerian fiind cel mai poluant. De asemenea, compania feroviară spune că a redus emisiile diesel de CO2 de mai mult de 4 ori în ultimii 20 de ani. Avionul, cel mai poluant transport, face pe ruta București – Oradea doar o oră si 25 de minute, de 10 ori mai puțin decât călătoria cu trenul. Prețul unui drum pornește de la 100 de euro. Ceva mai mult decât un preț de bilet de tren CFR la dormitor single. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro