Reportaj despre clăile de fân din România, în cel mai prestigios ziar britanic: „Un mod de viață care dispare”

Cele mai diverse ecosisteme terestre

Aceste structuri, înalte de aproximativ 3 metri, sunt rezultatul muncii istovitoare a întregii familii, de la copii la bunici, care, în mijlocul verii, cosesc iarba, o lasă la uscat în soare și o strâng în stive, protejând-o cu grijă de vânt, ploi și zăpezi.

Pe parcursul iernii, fânul este scos din stive și folosit pentru hrănirea animalelor. Această activitate, intensă și comunitară, sprijină nu doar oamenii și animalele lor, ci și o biodiversitate impresionantă.

Cercetările au arătat că aceste pajiști sunt printre cele mai diverse ecosisteme terestre, adăpostind o multitudine de lăcuste, fluturi, păianjeni, precum și peste 100 de specii de ierburi și flori, cum ar fi ciupercile de iarbă și scabia de câmp. Intervenția umană constantă de-a lungul secolelor a permis dezvoltarea unor habitate extrem de bogate, în care viața plantelor, păsărilor și insectelor s-a sincronizat cu ritmul agriculturii tradiționale.

Pajiștile sunt mai bogate în biodiversitate decât rezervațiile naturale

Studiile demonstrează că pajiștile tradiționale de fân din România sunt mai bogate în biodiversitate decât multe rezervații naturale. Între mai și iulie, înainte de recoltarea fânului, acestea devin un spectacol de flori sălbatice și insecte. România încă găzduiește unele dintre cele mai extinse pajiști din Europa gestionate tradițional, dar agricultura modernă începe să le amenințe existența.

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

Sarig Attila, fermier din Ghimeș-Făget – un sat montan din Carpații de Est – vorbește cu nostalgie despre locul unde a crescut: „Îmi place acest loc. Strămoșii noștri au lucrat pământul cu respect pentru natură, creând o biodiversitate extraordinară”.

Familia sa trăiește în sat de cel puțin patru generații, iar comunitatea, formată din aproximativ 5.000 de persoane, a practicat o agricultură autosustenabilă timp de peste 400 de ani.

În prezent, mulți săteni cunosc peste 120 de specii de plante, arată studiile etnoecologice. Totuși, asemenea altor regiuni din Europa, România se confruntă cu schimbări rapide: îngrășămintele chimice și mecanizarea înlocuiesc treptat metodele tradiționale. Din anii 30, Marea Britanie, de exemplu, a pierdut 97% din pajiștile cu flori sălbatice.

Dispar tradițiile

La Ghimeș-Făget, în ultimii 15 ani, au apărut mașini de tuns iarba și tractoare, accelerând dispariția tradițiilor. „În ultimele trei decenii, totul s-a schimbat mai rapid decât în ultimele trei sau patru secole”, spune Attila. Astăzi, doar câteva familii mai fac fân în mod tradițional.

Recomandări

Despre proiectul unui stat „suveranist” român: „Nici SUA lui Trump nu își permit suveranismul propus de AUR”. Interviu cu profesorul Cornel Ban de la Copenhagen Business School

Lipsa forței de muncă și costurile ridicate îl forțează și pe Attila să folosească utilaje. „Tractoarele sunt mai puternice decât caii și pot face munca mai rapid”, adaugă el, exprimându-și regretul față de pierderea legăturii ancestrale cu pământul.

Însă există eforturi pentru conservarea acestor tradiții. Nat Page, directorul Fundației Adept, o organizație românească de conservare a biodiversității și dezvoltare rurală, sprijină fermierii în accesarea fondurilor europene și în promovarea produselor lor.

Fundația gestionează 30.000 de hectare de pajiști tradiționale în sud-estul Transilvaniei, lucrând cu aproximativ 5.000 de mici fermieri.

„În Transilvania poți merge zile întregi prin pajiști de fân. Este ultima regiune din Europa cu peisaje agricole tradiționale de o asemenea amploare. Ne dorim să oferim fermierilor motive să rămână”, spune Nat Page.

Cu toate acestea, procesul de dispariție continuă: în unele regiuni, jumătate dintre pajiștile de fân rămân necosite, iar biodiversitatea scade rapid în lipsa intervenției umane. „Pierderea acestor pajiști se întâmplă peste tot”, afirmă Attila. „Nu mai sunt suficienți oameni să continue munca. Este trist – eu îi văd valoarea, dar noua generație nu. Este un mod de viață care dispare”.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro