REPORTAJ. 18.000 de oameni respiră un gaz care poate fi extrem de periculos pentru sănătate. „Vă dați seama în ce hal trăim noi?”. Cazul Băicoi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mirosul nu e doar miros, spun specialiștii. Cum arată o comunitate terorizată de efectele acestuia? Și care sunt riscurile? De ani întregi, locuitorii din Băicoi, Prahova, protestează la ușile instituțiilor de mediu cerându-le să facă ceva cu depozitul de deșeuri de la marginea orașului. N-au avut succes, dimpotrivă: companiei care-l deține i s-a dat voie să-l extindă. „Nimeni nu s-a interesat de noi”, spun localnicii revoltați, într-o discuție cu reporterii Libertatea.
Cuprins:
- Pe direcția curenților
- Se extinde în pădure
- Depășiri de 260 de ori ale concentrației de hidrogen sulfurat, cel mai dăunător gaz
- Un aer care poate duce la moarte
- Firma se apără: de vină sunt vecinii - parcul de țiței și crescătoria de păsări
- Amenzi de până la 150.000 de lei
- Ce spune firma
- „Locuințele s-au ridicat lângă depozit”, se apără firma
- Ce respirăm
- „Și unde să mă duc?”
- În prima parte, Libertatea a arătat, pornind de la cazul din Băicoi, cum ajunge o groapă de gunoi să producă poluare și ce se întâmplă când un depozit de deșeuri devine plin.
Mirosul greu și aerul poluat sunt o obișnuință în Băicoi, oraș cu 18.000 de locuitori, cam din 2013, când a fost deschis depozitul de deșeuri al companiei Vitalia, vizavi de groapa de gunoi inactivă a orașului. A început atunci cu miros de fecale, care a atras reclamații la Garda de Mediu și controale ale inspectorilor, după care lucrurile s-au așezat pentru câteva luni. Dar mirosul urât de gunoi fermentat a continuat și s-a agravat în anii următori.
Pe direcția curenților
„De obicei, stăm cu geamurile închise. Nu deschidem niciodată fereastra înainte de a ieși să vedem dacă e miros. Dacă deschid, intră miros în casă și nu-l mai scot”, spune Ioana Constantin, localnică din Băicoi.
Ea și soțul său, Gheorghe Bulăreanu, amândoi de 70 și ceva de ani, locuiesc acolo dinainte să se înființeze depozitul de gunoi gestionat de Vitalia. Au stat ceva mai sus de oraș, dar au vrut să aibă casă la șosea. La câțiva ani după ce și-au construit casa și s-au mutat, prin 2012, s-au pomenit cu groapa de gunoi în poartă.
„Ne-am așezat aici și am nimerit în mijlocul curenților”, spune femeia.
În timp ce vorbim în fața porții, o adiere de vânt poartă cu ea un miros greu, aproape acid, întâi de stătut, apoi de ou clocit. După doar câteva minute de discuție, începe să ne usture gâtul și nările. Ne strâmbăm cu toții.
„Ăsta e miros de substanță chimică, asta simțiți”, explică Gheorghe Bulăreanu.
Se extinde în pădure
Depozitul deținut de Vitalia conține deșeuri nepericuloase industriale, adică, în mare, reziduuri din fabrici, betoane, cărămizi, cenușă, deșeuri de la vopseluri, pământ și pietre.
Pentru că acum urmează să se extindă pe șapte hectare de pădure, după cum a scris Libertatea, oamenii au intrat din nou în panică.
„Vor să ne taie pădurea, ca să facă loc gunoaielor”, spune un alt localnic, Marius Stere.
Oamenii sunt revoltați de decizia autorităților de mediu și a primăriei de a-i lăsa pe cei de la Vitalia să extindă depozitul și pentru că există un istoric de conflicte între ei și companie.
Unul puternic a fost în 2015, când a răsărit în estul orașului, lângă depozitul Vitalia, un altul, de deșeuri periculoase, deținut de o altă firmă, Demeco SRL, către care Vitalia a închiriat o porțiune de teren. Depozitul nu mai funcționează acum, dar la acea vreme, mirosea atât de urât, își amintesc localnicii, că nu puteau sta nici în curte.
A fost perioada primelor proteste în stradă la Băicoi. La un moment dat, se pregătea să intre în scenă o altă firmă, pentru a face același lucru, însă Vitalia a renunțat la înțelegerea cu ea, conform Observatorului prahovean, din cauza protestelor.
Depășiri de 260 de ori ale concentrației de hidrogen sulfurat, cel mai dăunător gaz
Ca să atragă atenția asupra problemelor cu mirosul și poluarea din oraș, localnicii s-au reunit în asociația Eco Natura Comunității Băicoi. În 2019, după ani de reclamații la autoritățile de mediu care nu au găsit nicio neregulă la cele două depozite, mai multe proteste și scrisori deschise, ONG-ul s-a dus singur și a măsurat calitatea aerului în zona depozitului.
Măsurătorile au arătat depășiri de 20 de ori mai mari peste limita maximă legală în ceea ce privește concentrația de hidrogen sulfurat, cel mai dăunător gaz pe care îl poate emana o groapă de gunoi. Ba chiar, în unele dimineți, depășirea a fost de peste 260 de ori.
La acea vreme, nicio autoritate nu a oferit vreun răspuns cu privire la acest raport. Nici în prezent, directorul Agenției pentru Protecția Mediului, Florin Diaconu, nu-i dă crezare. „Oricine poate merge să facă o măsurătoare. Asociația asta nu l-a depus la noi. Nu l-a depus, înseamnă că nu și-l asumă”, spune el.
Un aer care poate duce la moarte
Ioana Constantin și Gheorghe Bulăreanu își amintesc bine protestele din oraș față de cei de la Vitalia, în special pe cele din 2019. Își amintesc și de incendiile izbucnite la depozit atunci și în anii următori, de fumul negru și de aerul îmbâcsit.
2019 a fost anul cel mai greu pentru Băicoi și nu doar din cauza mirosului. Oamenii s-au simțit fizic foarte rău: dureri de cap, stări de leșin, oboseală cronică. Le era greu să respire, povestesc ei. Au ieșit în stradă și au cerut închiderea depozitului, au făcut sesizări, dar autoritățile de mediu locale au ridicat din umeri pentru că, spuneau ele la acea vreme, nu au găsit nimic în neregulă.
Expunerea la hidrogen sulfurat, un gaz incolor, produce o senzație generală de slăbiciune, amețeală, dureri de cap persistente, greață și vărsături, scade capacitatea de concentrare, influențează funcțiile locomotorii și afectează memoria. Persoanele care au deja afecțiuni la plămâni pot dezvolta un edem pulmonar acut.
Hidrogenul sulfurat atacă în primul rând sistemul nervos și cel respirator, potrivit Agenției pentru Registrul Substanțelor Toxice și al Bolilor, a guvernului american. Pe termen lung, expunerea la hidrogen sulfurat duce la pierderea conștienței și moarte, din cauza efectelor pe care le are asupra plămânilor. Practic, mori de la lipsa de oxigen.
„Vă dați seama în ce hal trăim noi? În ce societate trăim? Am făcut atâtea reclamații, ne-am dus la Guvern, am făcut proteste. Nimeni nu s-a interesat de noi”, spune și Marius Stere, în vârstă de 61 de ani. Are prima casă dinspre depozitul de deșeuri, la aproximativ 600 de metri distanță, așa că aerul poluat trece întâi pe la el.
Spune că, de când cu muntele de gunoi de alături, nu-i mai crește nimic în curte. S-a mutat acolo, în casa părintească, înainte să se așeze Vitalia, fără să-și închipuie că va ajunge să-și ceară dreptul la aer curat în fața camerelor TV.
Firma se apără: de vină sunt vecinii - parcul de țiței și crescătoria de păsări
Compania Vitalia se jură însă că mirosul și poluarea nu vin de la depozitul ei. În studiul de impact pe care l-a făcut anul trecut, în pregătire pentru extinderea centrului cu alte două noi celule, Vitalia spune că în depozitul de la Băicoi sunt deșeuri industriale, cu o compoziție care nu implică fermentarea, ca în cazul deșeurilor menajere.
„Nu ar trebui să rezulte gaze care să afecteze calitatea aerului”, a scris compania în raport.
Reprezentanții firmei au respins de fiecare dată și acuzațiile oamenilor din Băicoi, care au reclamat ani la rând că, pe ascuns, firma a adus și deșeuri chimice, periculoase, și că a lăsat levigatul să se scurgă în pământ și în apă.
După măsurătorile reprezentanților firmei, nu au existat depășiri ale poluanților și gazelor peste limita legală - nu de la ei, ci „foarte posibil” de la parcul de țiței al OMV-ului și de la crescătoria de păsări, ambele situate lângă depozitul de deșeuri.
Amenzi de până la 150.000 de lei
Dar rapoartele Gărzii Naționale de Mediu și ale Direcției de Sănătate Publică publicate de Digi24 îi contrazic.
În primăvara lui 2019, DSP a descoperit nu doar că depozitul nu respectă distanța minimă legală de 1.000 de metri față de prima casă, dar a găsit la depozitul din Băicoi mai multe deșeuri medicale periculoase, pentru care a amendat Vitalia cu 10.000 de lei. Firma a spus atunci că sunt doar niște seringi deformate, „rebuturi din producție”, fără nimic contaminat în ele.
Din 2013 până în 2019, Garda de Mediu a dat companiei nouă amenzi, între 2.500 și 150.000 de lei, pentru nerespectarea legislației de mediu și pentru lipsa autorizației de mediu, în mare.
Localnicii recunosc că de vreo doi-trei ani, situația nu mai e chiar atât de rea ca atunci, chiar și cu incendiile care au întunecat orașul. Dar istoricul neregulilor îi face în continuare neîncrezători.
Ce spune firma
Vitalia Servicii pentru Mediu este deținută, printr-o încrengătură de zeci de alte firme, de omul de afaceri Octavian Morariu, potrivit Termene.ro. Morariu este fost rugbist de performanță, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), membru al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) și preşedinte al Federaţiei Europene de Rugby (FIRA-AER).
În 2014, o investigație Rise Project lega Vitalia și numele lui Morariu de omul de afaceri Sebastian Ghiță, patronul România TV, condamnat în mai multe dosare penale.
Vitalia mai deține o rampă ecologică la Boldești-Scăeni, tot în Prahova, de peste 14 hectare, care funcționează din 2001.
Într-un răspuns oferit în scris la solicitarea Libertatea, Dragoș Leu, administrator în cadrul grupului Vitalia, spune că toate studiile de impact pe care le-a făcut în zonă arată că activitatea de la depozit „nu va genera în mediu substanțe periculoase și pulberi la niveluri care pot determina riscuri semnificative asupra stării de sănătate a populației”.
Întrebat despre extinderea depozitului în pădure, reprezentantul Vitalia nu mai menționează nimic despre oferirea, la schimb, a 20 de hectare de teren către autorități, ci numai că nu va fi defrișat nimic din spațiul verde, pentru că acel teren nu este pădure, este „zonă de gospodărie comunală”.
„Locuințele s-au ridicat lângă depozit”, se apără firma
El mai afirmă că Vitalia a primit derogare pentru a așeza depozitul de deșeuri la mai puțin de 1.000 de metri distanță de prima casă, în schimb, sunt locuințe care au apărut acolo după deschiderea depozitului, fără respectarea acestei distanțe. Asta, deși în 2019, autoritățile spuneau contrariul.
„Am mutat activitatea de depozitare a deșeurilor cu 200 de metri mai departe de distanța de protecție sanitară existentă. Această modificare a amplasamentului poate contribui la reducerea expunerii populației din zona locuită. (...) A fost montată o instalație de neutralizare a mirosurilor, care face față inclusiv pentru vecinii societății noastre”, mai spune Leu.
Din 2020, continuă acesta, „nu au mai fost reclamații și nu au mai existat amenzi pentru depășiri ale indicatorilor olfactivi”.
De la începutul acestui an până în aprilie, Garda de Mediu Prahova a primit 26 de sesizări împotriva Vitalia, conform unui răspuns al instituției la solicitarea ziarului. Anul trecut nu au existat reclamații, dar în 2021 și 2020 au fost patru, respectiv 10.
Ce respirăm
Nemulțumirea localnicilor din Băicoi în ceea ce privește depozitul de deșeuri vecin vine pe fondul unor statistici îngrijorătoare ale poluării aerului. Băicoiul este găzduit de cel mai industrializat și poluat județ al țării.
Anul trecut, în județul Prahova au fost 77 de depășiri ale limitelor de poluare permise de lege pentru particulele în suspensie PM10, potrivit statisticilor cumstam.ro. Spre comparație, în județul vecin Dâmbovița, care are o suprafață asemănătoare, au fost cinci. În București au fost 115.
Particulele în suspensie sau particulele matter sunt un amestec de particule foarte mici de poluanți care variază în funcție de dimensiune, compoziție și sursă. Unele sunt cele produse de traficul rutier, spre exemplu, și includ emisii de carbon, bucăți de metal și cauciuc și praf. Altele provin din construcții, din polen sau din sol.
Cele mai periculoase sunt particulele foarte mici, PM10 și PM2,5. Particulele mari sunt, de regulă, filtrate în nas și gât și nu provoacă probleme. Dar cele de 10 și 2,5 microni se strecoară prin acest filtru în căile respiratorii și apoi adânc în plămâni, provocând o infecție respiratorie, ori ajung mai departe, în sânge, la alte organe, pregătind terenul pentru dezvoltarea unor celule canceroase.
4,2 milioane de oameni mor anualdin cauza expunerii la o calitate foarte proastă a aerului, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
„Și unde să mă duc?”
În contrast cu ce se întâmplă în oraș și la nivel de țară, Ioana Constantin și Gheorghe Bulăreanu se declară „părinții reciclării”. Colectează selectiv, fac compost din resturi alimentare, „nicio coajă de cartof nu ajunge la gunoi”, și din iarba cosită. Au o grădină imensă de legume și flori și câțiva pomi fructiferi. Nu folosesc substanțe împotriva buruienilor sau insectelor dăunătoare, în schimb, au pus plante care să le țină la distanță de fructe și legume. Dar acțiunile lor sunt ca o picătură într-un ocean.
„Nu mai avem nicio speranță”, spun Ioana și Gheorghe aproape la unison.
„Unde să mă duc? Și bani de unde?”, se întreabă retoric și Marius Stere. „Hai să zicem că vrem să vindem. Cine cumpără aici, lângă groapa de gunoi?”
***
*Acest articol a fost realizat cu sprijinul organizației Free Press Unlimited și al European Excellence Exchange in Journalism, în urma unei burse și a unui curs la care au participat 10 jurnaliști din mai multe state europene în Amsterdam, Țările de Jos, pe tema schimbărilor climatice.
tomitan 28.07.2023, 10:29
Inainte sa respire aceasta otrava,cei 18000 de oameni au acceptat mita electorala,galeata plina cu puiul congelat,litrul de ulei si kilogramul de faina.Daca votau din ' 90 pana azi cu creierul si nu cu stomacul poate nici nu existau acele gropi de gunoi. Sa astepte mult si bine ca autoritatile statului sa-si faca treaba.Toate institutiile statului sunt conduse de catre oameni pusi de partidul aflat la putere.Cum pot cei de la Mediu sa inchida aceste depozite si gropi sau sa dea amenzi fff.mari cand aceste firme sunt sponsori de partid sau mai grav unul din patroni e var,nepot de soacra etc cu unul din sefii partidului.Ati vazut cazul caminelor mortii din Voluntari,daca ei au avut tupeul sa administreze mici lagare de concentrare in Romania sex XXI ,membra UE ,sub totala protectie si obladuire ale institutiilor statului ,atunci ce pretentii mai aveti in cazul acestor depozite si gropi de gunoi? Wake-up! Voi credeti ca functionarii de la Mediu sunt mai departe de colegii lor de la DGASPC ? Toti sunt o apa si-un pamant. Analfabeti functionali ,inrolati in slujba partidelor gata sa inghita orice șpagă. PS. 2024 ,4 randuri de alegeri.Sunt curios pe cine vor pune stampila cei 18000 de cetateni
durban22 28.07.2023, 10:39
Si nimic nu o sa se faca in acest sens !.Acesti bieti oameni sant condamnati la o moarte sigura si lenta !.
Vrajitoarea 28.07.2023, 10:45
Dacă mai taie și pădurea.... atunci oamenii se vor sufoca! Asta e gazare lentă!
laurlaur2180 28.07.2023, 11:08
Si apoi ne miram de ce murim de tineri.
Solteris 28.07.2023, 12:34
In toata Romania e asa...o poluare de care nimanui nu ii pasa...