ALT PERICOL AL CANICULEI: Respirăm gunoi în România. Cum funcționează o groapă de deșeuri și cum apare chimic mirosul. Localitatea unde depozitul de gunoaie se extinde peste o pădure
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Tot mai des, în România măsurătorile indică un aer insuportabil. Este ceea ce simt, empiric, oamenii din foarte multe localități, în special în perioadele caniculare. Am discutat cu specialiștii cum ajunge o groapă de deșeuri să producă poluare? Și ce se întâmplă când un depozit de deșeuri se umple până la refuz? Cazul școală e în Băicoi, aproape de Ploiești, unde primăria și autoritățile de mediu din județul Prahova au dat lunile trecute undă verde pentru ca șapte hectare de pădure să fie defrișate cu scopul extinderii depozitului de deșeuri industriale al județului. Motivul: nu mai e loc în depozit.
Cuprins:
Șoseaua principală care iese din orașul prahovean Băicoi și duce spre pădurea Plopeni se transformă din asfalt în pământ și gropi după prima curbă. Cum ține drumul, pe partea stângă este fostul depozit de deșeuri menajere, închis în 2009, pe care primăria nu l-a mai curățat. Rădăcinile copacilor scunzi crescuți deasupra mormanelor de gunoaie au împins pământul și plasticele, spărgând gardul de beton care înconjoară fosta groapă.
Un munte de gunoaie văzut de la șosea
Peste drum e depozitul de deșeuri nepericuloase, întins pe vreo 20 de hectare, al companiei Vitalia Servicii pentru Mediu, compania care gestionează sistemul integrat de deșeuri din cel mai industrializat județ al țării, Prahova. Se vede de la ultima casă din orașul Băicoi, aflată la doar 600 de metri depărtare. Gunoaiele răsar ca un vârf de mic munte. Pe o parte a gropii a crescut vegetație, o pată verde printre plasticele deteriorate.
Mirosul greu se simte încă din centrul orașului și devine mai pregnant cu cât te apropii de depozit. Un miros de ou clocit, aproape acid.
„Opțiuni șchioape”
Locuitorii din Băicoi protestează și se tem că situația se va înrăutăți odată cu extinderea. Temerea lor vine în contextul în care depozitul deținut de compania Vitalia Servicii pentru Mediu are un istoric de nereguli, fie pe partea de funcționare legală, fie în ceea ce privește depășirile indicilor de poluare.
De când au aflat că firmei i se permite să mai construiască două spații în care să aducă deșeurile - și nu oriunde, ci pe o porțiune de pădure -, oamenii au strâns din nou rândurile, așa cum au făcut și în trecut, și au trimis petiții și scrisori deschise autorităților.
Situația de la Băicoi redeschide o discuție veche, dar tot mai actuală, despre cât de mult gunoi producem, cum îl gestionăm și cum ajungem mereu în fața justiției europene pentru că nu ne ocupăm de poluarea aerului. Totuși, alternative pentru ce să facem cu gunoiul nu prea sunt.
„Dintre opțiunile șchioape și primitive pe care le avem noi, depozitul e cea mai bună pentru că e cea mai puțin poluantă”, explică specialiștii contactați de Libertatea. Asta, dacă este construită cum trebuie.
Defrișează o pădure ca să facă loc gunoiului
În depozitul de la Băicoi au ajuns până acum, în medie, în jur de 110.000 de tone de deșeuri industriale pe an. Deșeuri industriale înseamnă, în mare, ce rămâne de pe șantierele de construcții, betoane, cărămizi, cenușă, deșeuri de la vopseluri, pământ, reziduuri din fabrici.
Depozitul are acum două celule, ca niște camere făcute în pământ unde se depun deșeurile. Prima celulă și-a atins limita în 2018, an în care gestionarul, adică Vitalia, a început să depoziteze în cea de-a doua. Această a doua celulă este și ea aproape de epuizare.
Așadar, pentru că nu mai are unde să depoziteze deșeurile, compania a cerut să se extindă, lucru care era oricum stabilit în proiectul inițial cu care firma a venit la APM să ceară voie să se instaleze acolo.
Aproape ca în melodia lui Jodi Mitchell, în care „au pavat paradisul și au făcut o parcare”, la Băicoi se defrișează șapte hectare de pădure pentru două noi celule de gunoi. Terenul se află în administrarea Ocolului Silvic Ploiești.
În cel mai industrializat și poluat județ, orice potențială sursă de poluare în plus este un pericol, atrag atenția oamenii din Băicoi, de-asta sunt atât de nemulțumiți.
Agenția pentru Protecția Mediului și-a dat acordul pentru extinderea depozitului și scoaterea din fondul forestier a terenului, lăsând în administrarea Ocolului Silvic Ploiești mai puțin de două hectare de pădure.
Într-un drept la replică din decembrie, compania a spus că oferă la schimb Romsilva un alt teren, de peste 20 de hectare, pe care statul să-l reîmpădurească. Refacerea unei păduri durează cam 100 de ani.
Primăria Băicoi a dat și ea, în mai, autorizația de construire a noilor celule. „Dacă au toate documentele, nu avem de ales decât să dăm autorizație”, spune primarul orașului Băicoi, Marius Constantin.
Celulele se vor amenaja pe rând, pe măsură ce acestea sunt umplute cu deșeuri.
Cum funcționează o groapă de gunoi și de unde vine mirosul urât
Nu orice depozit de deșeuri sau groapă de gunoi menajer produce poluare sau miros insuportabil. Depinde de cât de bine este amenajat locul, cât de corect, conform normelor de mediu, este gestionat gunoiul, dar și de tipul de deșeuri.
Într-o groapă, gunoiul, indiferent de ce fel, este depozitat în celule, care trebuie înconjurate de un fel de folie textilă. Această folie previne scurgerea levigatului în sol, acel lichid care se formează când apa de la ploaie, de exemplu, trece prin straturile de gunoi luând cu ea bacterii și substanțe contaminate. Levigatul este preluat printr-un sistem separat, la fel și metanul.
„Solul este un mediu poros, cu capilaritate, dacă apa cu levigat ajunge în vecinătatea depozitului, poluanții pot ajunge și în pânza freatică și mai departe de depozit”, spune pentru Libertatea Sandor Mignon, profesor la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Cluj.
Procesul de descompunere a deșeurilor are loc în două faze, aerobă și anaerobă, în fiecare fază eliberându-se anumite tipuri de gaze. Cantitatea și tipul de gaze emanate depind de tipul de deșeuri dintr-un depozit, de cât timp sunt acolo, temperatura, umiditatea și condițiile în care sunt ținute.
Spre exemplu, cu cât este mai cald și mai umed, cu atât sunt emanate mai multe gaze toxice, precum hidrogenul sulfurat sau metanul. Hidrogenul sulfurat este cel mai periculos gaz pe care îl poate emana o groapă de gunoi.
„În condițiile aerobe, naturale, procesul de descompunere se face natural, în special de comunitatea de organisme prezente în sol, dominat de bacterii și de ciuperci. Ca frunzele care cad dintr-o pădure în timpul iernii”, mai explică Mignon. În timpul acestui proces se elimină în mare dioxid de carbon, reutilizat în natură de către plante, punctează el.
În cealaltă etapă, sunt eliberate metan, gaz inflamabil, amoniac și hidrogen sulfurat.
Terenul s-ar putea reface, dar durează zeci de ani
Gunoiul este despărțit în straturi: după un strat de gunoi vine o membrană dintr-un material geotextil, apoi un strat de pământ, apoi din nou gunoi.
Scopul major al unui depozit de deșeuri și, în același timp, cea mai mare provocare a sa este să rețină gunoiul, astfel încât să nu producă probleme mediului înconjurător.
Dacă nu-l reține bine și levigatul ajunge în sol, mai spune profesorul Sandor Mignon, acesta dă atât de tare peste cap întregul proces natural, încât nu se mai poate cultiva nimic pe terenul respectiv - între câțiva ani și niciodată.
Pe hârtie, producem mai puțin gunoi decât acum 30 de ani
Când o groapă își atinge limita de depozitare, se acoperă cu pânză geotextilă și cu un ultim strat de pământ. Terenul are șanse să poată fi refolosit, dar asta se poate stabili numai după o analiză atentă a solului, măsurători, scanări, ca să existe siguranța că nu mai este nimic toxic, explică Mignon.
Parcul Teilor, cel mai nou parc din sectorul 3 și cel mai mare din București construit după '89, a fost amenajat pe o fostă groapă de gunoi.
530 kg de gunoipe cap de locuitor este media cantității de gunoi produs în Uniunea Europeană.
Deși la nivel european se produce mai mult gunoi decât în anii precedenți, tot mai puține deșeuri ajung la gropile de gunoi. Rata depozitării deșeurilor a scăzut, în aproape 30 de ani, de la 61% la mai puțin de 23%. Asta se datorează directivelor europene care au impus statelor membre să învețe să refolosească mai mult funcția organică, de exemplu, prin compost, ca să nu o mai trimită la groapă. Astfel, ponderea deșeurilor municipale reciclate a crescut, în aceeași perioadă de timp, de la 19% la aproape 50%.
În România, vorbim de 302 kilograme de gunoi produs anual de fiecare locuitor, potrivit Eurostat. Datele arată că producem mai puțin gunoi decât acum 30 de ani, dar mai mult decât în 2015.
Dacă datele ar reflecta realitatea, România ar fi pe ultimul loc la cantitatea de deșeuri produse între țările europene. Doar că nu tot gunoiul produs apare în statistici pentru că nu tot ajunge, de fapt, la groapa de gunoi.
Ce nu ajunge la depozit este ars sau abandonat pe câmp.
Avem vreo alternativă?
Nu prea, spune Raul Pop, manager de programe la Ecoteca, ONG de mediu specializat pe managementul deșeurilor.
România a ajuns recent în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a închis 68 de depozite de deșeuri neconforme. Asta poate însemna amenzi uriașe pentru statul român. UE a pus la dispoziție bani pentru ca aceste depozite să fie închise, dar România a ratat șansa aplicării.
„E o distincție între depozitele de deșeuri legale, conforme, și cele ilegale, care ar fi trebuit închise de mulți ani. Cele ajunse la Curtea de Justiție sunt acele gropi făcute fără documente, fără să respecte legislația de mediu. Dar gropile de gunoi și astăzi și în viitorul previzibil încă sunt necesare pentru că noi avem în continuare deșeuri cu care nu suntem în stare să facem altceva. Fie le abandonăm undeva, fie le ducem la incinerat. Dar mai bine la groapă decât la incinerat, din motive de poluare, de eficiență energetică”, explică Raul Pop.
Cea mai bună soluție este, arată specialistul, să nu mai producem atât de mult gunoi, însă nu ne iese prea bine. Nici la reciclarea deșeurilor nu stăm bine - reciclăm undeva la 11% din deșeurile municipale -, iar ce nu poate fi redus sau reciclat tot trebuie eliminat, cumva.
„Dintre opțiunile astea șchioape și primitive pe care le avem noi, depozitarea este cea mai bună variantă”, spune Raul Pop.
„Avantajul la groapă e că una făcută conform cu standardele are o poluare localizată - mai produce doar poluarea aerului pentru că acolo mai scapă emisii, captezi cât poți”, explică el.
România a primit un miliard de euro de la Uniunea Europeană ca să dezvolte, pentru fiecare județ în parte, un sistem de management integrat al deșeurilor, adică un ansamblu prin care gunoiul municipal să fie colectat, prelucrat sau depozitat ecologic și conform legislației europene. Un raport recent al Curții de Conturi arată că numai în 14 județe, aceste sisteme sunt finalizate și funcționează.
Citește partea a doua: REPORTAJ. 18.000 de oameni respiră un gaz care poate fi extrem de periculos pentru sănătate. „Vă dați seama în ce hal trăim noi?”. Cazul Băicoi
***
*Acest articol a fost realizat cu sprijinul organizației Free Press Unlimited și a European Excellence Exchange in Journalism, în urma unei burse și a unui curs la care au participat 10 jurnaliști din mai multe state europene în Amsterdam, Țările de Jos, pe tema schimbărilor climatice.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
bituca 20.07.2023, 09:59
Aceeasi problema este in localitatea unde traiesc. Miros de gunoi.
durban22 20.07.2023, 10:12
Sa distrugem padurea pentru a face groapa de gunoi, nu este o treaba facuta cu cap ,in loc sa plantam cati mai multi copaci !.
Any0205 20.07.2023, 10:25
Și ne mai miram de schimbările climatice când noi defrișăm o pădure sa facem groapă de gunoi. Țară europeană!
relutu63 20.07.2023, 10:34
Numai la noi se poate sa tai o padure ,pentru o groapa de gunoi.
Daniel9090 20.07.2023, 11:10
România a primit un miliard de euro de la Uniunea Europeană ca să dezvolte, pentru fiecare județ în parte, un sistem de management integrat al deșeurilor Citeşte întreaga ştire: ALT PERICOL AL CANICULEI: Respirăm gunoi în România. Cum funcționează o groapă de deșeuri și cum apare chimic mirosul. Localitatea unde depozitul de gunoaie se extinde peste o pădure