În timp ce „experții” invitați la televiziuni iau peste picior al patrulea val, pe o scenă improvizată, acoperită cu linoleum care imită parchetul, opt băieți cântă „Mărire Ție, Iisus”.
Asta-i prima imagine dintr-o duminică caniculară în Bărbulești, Ialomița, localitatea cu doar 16 vaccinați și o rată de imunizare de 0,21%, cea mai mică din România, potrivit datelor publicate la început de iulie de către CNCAV.
Bărbulești: un om vaccinat la 500 de adulți
România oricum nu o duce prea bine la vaccinare pe plan european. Cei 32% dintre adulții români care au primit întreaga schemă de imunizare împotriva COVID plasează țara noastră pe penultimul loc în UE.
Mai rău nu o duc decât vecinii de la sud de Dunăre, așa cum arată datele la zi transmise de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor.
Dar de la media națională de 32% și până la rata de vaccinare de 0,21% e o diferență de la cer la pământ, care ar trebui să-i determine pe liderii campaniei să se întrebe ce se întâmplă la Bărbulești.
Aici, în Bărbulești, se suprapun România rurală cu România săracă, vulnerabilă și care lucrează în străinătate.
Localitatea ialomițeană, unde romii ursari reprezintă majoritatea populației, nu are un medic de familie care să vaccineze în cabinet împotriva COVID. Iar cei doar 4 kilometri de cel mai apropiat centru de imunizare din Urziceni pot fi, foarte bine, patru secole.
Deci, ce se întâmplă în Bărbulești?
Oamenii sunt mai mult în străinătate decât la Bărbulești
Cei peste 7.000 de locuitori sunt împărțiți între două biserici, cea penticostală și cea ortodoxă. Și mai au și cultul care întrece tot: cel al plecării în străinătate pentru o viață mai bună. Au ajuns în Spania, Italia, Germania, Franța ori Marea Britanie.
Fostul edil spune că-n jur de jumătate sunt plecați mai tot timpul în Europa. Dar asta nu se vede vara, când străzile comunei mustesc de oameni ca de sărbătoare, chiar dacă sub tălpile lor se topește smoala de la canicula de Bărăgan.
Mașinile lucioase cu numere străine încalecă țărâna crăpată de secetă, iar localnicii își fac de treabă prin fața caselor cu două ori trei etaje, care domină acum orizontul din Bărbulești.
Cortul din curte
Cu greu zărești o locuință sărăcăcioasă, care să mai vorbească trecătorilor despre dificultățile existenței în câmpul ăsta infinit.
Iar când o zărești, ea este doar reper de adunare, mai puțin de locuire. În curtea unei case de chirpici e mare forfotă, în jur de o sută de oameni s-au adunat sub protecția oferită de un cort de grădină. De departe, vocile lor se unesc într-un „Glorie Lui!”.
Sute de degete se ridică spre cer, apoi brațele oamenilor se întind într-o îmbrățișare a aerului. În cort sunt credincioșii care s-au reunit pentru adunarea de duminică a bisericii penticostale din Bărbulești.
Din boxe răsună cu mulți decibeli o combinație interesantă de muzică lăutărească și penticostală, care vorbește pe limba oamenilor. Uneori în română, alteori în romani. Se lasă o liniște de câteva secunde între muzica pasională, care-i ridică pe credincioși în picioare și predica pastorului, care-i așază înapoi pe scaune.
Pe scenă se vorbește despre vaccinare
În fața mulțimii, temele discursurilor simple sunt sănătatea, medicina, viața. Unul dintre cei care s-au imunizat își susține alegerea. Pastorul îi e alături.
Foarte multe nu știm despre vaccin, dar nu e ăsta semnul fiarei despre care se vorbește în Evanghelie.
Petrică, pastorul bisericii penticostale din Bărbulești:
Îi urmează în fața scenei de linoleum fratele Laurențiu, care s-a vaccinat cu ambele doze în Germania. Experiența imunizării a inspirat o predică despre fățărnicia prietenilor, care l-au sunat pentru a-l acuza că a renunțat la pocăință în momentul în care a primit serul împotriva COVID.
„M-a sunat să-mi spună că acum nu mai sunt pocăit, ci sunt robot, că știe el că asta se întâmplă după vaccin, a studiat doar pe Facebook”, povestește Laurențiu.
Vindecarea are loc la spital, dar prin rugăciune
Dar astea sunt singurele două voci care vorbesc despre vaccin în timpul adunării din cort. Printre cuvintele lui Laurențiu și Petrică se amestecă alți frați, care iau cuvântul pentru a vorbi despre cum rugăciunea e cea care vindecă atunci când supraviețuiești unei operații de 12 ore ori zilelor grele de la Terapie Intensivă.
„Dacă crezi în sângele lui Iisus Hristos care s-a vărsat, atunci ești vindecat. Duhul Sfânt îți dă putere să treci peste boală. Eu mă rog și Dumnezeu mă va mântui, mă va vindeca. În dimineața asta, dacă ai o boală, adu-o în fața bisericii”, strigă exaltat Marian.
O cicatrice lungă se întinde din capul pieptului bărbatului, care mărturisește că a trecut printr-o operație lungă în 2020. El e astăzi vocea vindecării prin rugăciune. I se alătură un altul, care-i îndeamnă pe cei prezenți să se roage pentru soția unui frate din Baia Mare, „care s-a vindecat de tumoră și joi îi dau drumul din spital”.
Prin vocea lor, reușitele umane ale vindecării sau speranțele reportate în viitor sunt transferate complet lui Dumnezeu.
„Medicii nu sunt oameni sinceri”
Ce rămâne în urmă e confuzie. Și, deși nimeni nu-i contestă pe medici atunci când sunt la granița dintre moarte și viață, neîncrederea e adâncă atunci când se vorbește despre prevenție.
Prevenția e un cuvânt a cărui valoare rămâne un mister, în timp ce amenințarea virusului pare că a dispărut complet și pentru totdeauna din Bărbulești.
„Eu îmi doream vaccinul înainte, când era virusul. Dar după virus a apărut vaccinul și nu mai vreau să-l fac, căci am văzut ce face serul și ce reprezintă. A murit înaintea mea la spital un om de 45 de ani. Doar s-a vaccinat și a murit”, spune unul dintre băieții cântăreți de pe scena bisericii, care locuiește de 15 ani în Franța.
Un alt bărbat îl completează: „problema e să nu ne facă rău peste un timp, că cei care s-au vaccinat au făcut-o pentru că nu-i mai primește altfel la muncă”.
„Ne-am pierdut încrederea în medici, nu sunt oameni sinceri. Eu am văzut în mass-media că o femeie a făcut vaccinul, a căzut și a murit în câteva zile. De ce? La alții fac bine vaccinul și la alții fac rău vaccinul”, spune un localnic, convins că liderii primesc un alt ser decât cel care li s-ar administra locuitorilor din Bărbulești.
L-ar convinge în schimb să se lase pe mâna vaccinului dacă nu ar mai putea să călătorească altfel în Europa.
Apelul la Becali
Dar pentru cei mai mulți, ceea ce lipsește este o voce de încredere, o spune chiar fostul edil al localității, Dumitru Băcriță.
La Bărbulești e o singură lege, legea junglei. Noi, cu puține clase, suntem ușor de înduplecat. Dacă ați sta cu noi ore întregi să ne explicați ce face vaccinul ăsta, cum funcționează și ce se întâmplă după ce-l faci, așa ne-ați convinge. Dar nu a venit nimeni să facă asta la Bărbulești. Și până atunci, dacă nu se vaccinează Gigi Becali, nu ne vaccinăm nici noi, în Bărbulești. Slăvit fie Domnul!
Dumitru Băcriță, fost primar liberal al comunei Bărbulești:
Ei cer puterea exemplului, dar exemplul din comunitate nu-i satisface.
Oricât pastorul încearcă să-i convingă pe oameni că vaccinul nu e semnul fiarei, recunoaște că nici el nu s-a vaccinat. „Nu m-am vaccinat, dar mă voi vaccina. Văd asta drept un lucru esențial, e nevoie de așa ceva. Văd prin asta o protecție. Și o să încurajez la biserică. Dar știți cum e, oamenii gândesc ce vor și fac ce vor. Au libertatea să aleagă”, spune pastorul Petrică.
Iar cei din jur rostesc cu voce joasă „pastorul spune, dar pastorul nu face”. Pentru moment, sub pânza albă a cortului care ține loc de biserică se aude mai degrabă ce spune Șoșoacă, „o femeie foarte sănătoasă”, așa cum o etichetează Băcriță. Pe toropeala de azi, e tot ce contează. Mâine nu există.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 15Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro