Mergi direct la conținut »
Reportaj | Pungeștiul a bătut pasul pe loc. Au învins Chevron și au rămas la fel de săraci ca acum 6 ani
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România > Reportaj | Pungeștiul a bătut pasul pe loc. Au învins Chevron și au rămas la fel de săraci ca acum 6 ani

Reportaj | Pungeștiul a bătut pasul pe loc. Au învins Chevron și au rămas la fel de săraci ca acum 6 ani

La șase ani de la revoltele care au marcat Pungești, o comună săracă din județul Vaslui, oamenii încă se tem că americanii care exploatează gazele de șist se vor întoarce să le otrăvească apa și pământul. Sătenii au câștigat lupta, dar au pierdut războiul cu nivelul de trai, care le-a rămas la fel de scăzut. După cum nu e nici o garanție că, dacă ar fi acceptat să se extragă gazele, viața lor s-ar fi schimbat în bine. Libertatea a vorbit cu eroii de atunci despre ceea ce a rămas în amintire și despre felul în care li s-a transformat viața.

De Cristina Radu, Daniel Stanciu,

  • În anul 2013, mii de oameni au protestat pe câmpurile comunei Pungești, județul Vaslui, față de exploatarea gazelor de șist de către compania americană Chevron.
  • Crezând că străinii le vor otrăvi apa, locuitorii celui mai sărac județ al țării s-au pus în calea utilajelor companiei Chevron, venită să caute resurse pe meleagurile românești, au rupt gardurile dimprejurul sondei de forare și le-au ținut piept jandarmilor.
  • Prezența Chevron în România a fost neclară pentru oamenii simpli de la țară, a căror grijă era doar ce vor pune pe masă a doua zi.
  • La șase ani de la revolte, cuvântul trădare este pe buzele tuturor pungeștenilor. Teama de a le fi luat ce au mai de preț – pământul și apa și, odată cu ele, mândria și demnitatea – i-a determinat să protesteze continuu timp de cinci luni, zi de zi, în frig.
  • “Pentru dreptate”, răspund sătenii atunci când sunt întrebați de ce au protestat atât de vehement.
  • Chevron nu a avut nici o reacție după protestele violente din jurul sondei din Pungești. Nici atunci, nici acum. Contactați de Libertatea, reprezentanții companiei au refuzat să comenteze evenimentele din 2013, invocând politica firmei – asta după ce timp de o săptămână au cerut explicații cu privire la motivul pentru care ziarul documentează acest subiect la șase ani distanță.

“Murim cu toții aici, dar ne apărăm! Uniți salvăm România!”, se strigă într-un singur glas.

Pare răscoala țăranilor împotriva burghezilor din 1907, dar, de fapt, este unul dintre momentele revoltei de la Pungești din 2013. Oamenii s-au adunat cu sutele să facă zid în calea utilajelor companiei Chevron, venită să le găurească pământul în căutarea gazelor de șist.

Protestele din jud. Vaslui au fost extrem de violente | Foto: Agerpres

Cinci luni au durat protestele, care au escaladat rapid de la scandări și drumuri blocate la garduri smulse și bătăi cu jandarmii. Comuna Pungești a fost declarată, timp de câteva zile, zonă de siguranță, perioadă în care oamenii nu puteau ieși din propriile curți fără să fie întâi percheziționați și legitimați.

În comuna Pungești, anul 2013 nu va fi uitat niciodată. Imaginile cu bărbați și femei, tineri și bătrâni deopotrivă, care smulg din pământ gardurile montate de Chevron în jurul sondei de forare, uimesc încă. Sunt primele care apar la o simplă căutare pe Google a cuvântului “Pungești”. Asta a pus comuna pe hartă.

Gheorghe Dincă este mândru că este anchetat în paralel și de FBI. „Popicu” a învățat procedurile judiciare în celulă
Recomandări

Gheorghe Dincă este mândru că este anchetat în paralel și de FBI. „Popicu” a învățat procedurile judiciare în celulă

După șase ani

Comuna Pungești se află la 37 de kilometri de municipiul Vaslui. Un drum de jumătate de oră cu mașina. Aici, cei mai mulți oameni sunt foarte săraci, trăiesc de pe o zi pe alta din agricultură și din munca zilnică pe unde apucă.

Locul nu s-a schimbat prea mult față de 2013. Pungeștiul pare trist și întunecat. Cum a putut ajunge o astfel de localitate săracă și îmbătrânită în buletinele de știri ale televiziunilor? Ce i-a determinat pe oamenii fără prea multă educație și fără posibilități să lupte atât de vehement cu un gigant mondial?

Am încercat să înțelegem asta de la “eroii din Pungești”, așa cum au fost numiți localnicii de presa locală în acea perioadă, pentru a afla cum au trăit violențele din 2013 și cum li s-au schimbat viețile de atunci.

O hackeriță pe jumătate româncă face furori în SUA: 'Pot să șterg toate voturile lui Donald Trump'
Recomandări

O hackeriță pe jumătate româncă face furori în SUA: 'Pot să șterg toate voturile lui Donald Trump'

Între timp, sonda de forare a companiei Chevron, care a îngrozit atât de tare sătenii, a dispărut. În locul ei a rămas un câmp gol, plin de buruieni. O troiță din lemn, scorojită și umflată de umezeală, este tot acolo, martoră a vremii.

Primarul din prima linie

În stația de microbuz de lângă Primăria Pungești, un cal se tăvălește pe asfalt. Nu dă semne că îl deranjează prezența noastră nici când ne apropiem să-l filmăm. Sătenii, însă, ne privesc curioși. Nu facem parte din peisajul lor obișnuit.

În josul străzii, doi puștani se joacă cu o minge de fotbal dezumflată. Nu există asfalt, totul este îngropat în noroi, iar gropi sunt peste tot. Un microbuz cu elevi încearcă să le ocolească în zadar.

A fost o greșeală: populația nu a fost informată

Constantin Butnaru

În vârstă de 60 de ani, Constantin Butnaru este, de la începutul anului, viceprimar cu atribuții de primar, după ce edilul Vasile Voina a murit. De atunci, a rămas singur să conducă localitatea.

Cultul lui Pomohaci. Cât de ușor scapă de închisoare pedofilii din România
Recomandări

Cultul lui Pomohaci. Cât de ușor scapă de închisoare pedofilii din România

Viceprimarul comunei Pungești, Constantin Butnaru

Înainte să se ocupe de administrarea comunei Pungești, pe timpul mandatului lui Mircia Vlasă, lucra ca inginer agronom într-o altă localitate. În timpul protestelor din 2013, a fost în prima linie și era considerat unul dintre liderii revoltei. A fost de la început împotriva amplasării sondei de forare, îndemnându-i și pe alții să iasă la protest și să apere pământul.

El a fost cel care a inițiat referendumul pentru demiterea primarului PSD Mircia Vlasă, pe care sătenii l-au acuzat de trădare și de afaceri ilegale privind terenul concesionat companiei Chevron.

“Forau acolo zi și noapte și se auzea un vuiet puternic. Au adus niște substanțe. Ne era teamă că bagă otravă în pământ. Cianură. Cum să otrăvească pământurile? Poate era rentabil, să zicem. Să vină să facă asta. Dar trebuie să explice oamenilor. Nu am avut nici o informare nici măcar de la Guvern. Dacă era explicat corect, uite, nu se poluează… dar nimic, așa, noaptea ca hoții, nu-i frumos. Trebuie să stai de vorbă cu cetățenii, ei sunt stăpânii comunei”, spune primarul.

“Am stat două nopți pe câmp și nu am dormit”

Doar că pungeștenii au aflat în ultima clipă de venirea Chevron la ei în comună.

Se auzeau zvonuri prin sat că o să vină niște străini la noi să sondeze. Și părintele ne-a spus să nu primim străini, că au venit să caute gaze de șist și este foarte periculos

Mariana Herghelegiu
Ion și Mariana Herghelegiu au păstrat toate ziarele locale care au relatat despre evenimentele din 2013

Ea și soțul său, Ion, erau cu animalele la păscut în 14 octombrie, de Sf. Parascheva, când au auzit strigându-se prin sat că “vin americanii”. Nu știau ce vor face acei americani, dar toți erau speriați.

“Noi nu voiam să vină oamenii ăștia, pentru că noi, având animale, culturi, știam că asta s-ar întâmpla, s-ar strica apa. Te apuci tu pur și simplu și strici?”, întreabă retoric Ion Herghelegiu.

Americanii și revoluția gazelor de șist

Venirea în România a Chevron, una dintre cele mai mari companii americane și unul dintre cei mai mari producători și distribuitori de produse petroliere din lume, a fost neclară pentru vasluieni.

Totul a plecat de la un program guvernamental inițiat în 2010, numit Global Shale Gas Initiative, prin care Statele Unite își propuneau să aducă în centrul atenției revoluția gazelor de șist. Practic, SUA au făcut o amplă campanie diplomatică, prin care au încercat să convingă alte țări să permită companiilor americane să exploateze gazele de șist. Au început cu Europa de Est.

Un rol important în mișcarea începută în România l-a avut fostul ambasador SUA Mark Gitenstein, care i-a convins pe oficialii români că forarea în pământurile noastre este o idee benefică pentru toată lumea.

De ce credeau sătenii că Chevron le va otrăvi apa

Pe șantierul din județul Vaslui, compania a forat până la adâncimea de 3.000 de metri și a folosit o cantitate de apă de 35.000 de litri pe zi.

Pe lângă apă, în lichidul de forare se introduc și diferite substanțe chimice. Un studiu oficial american publicat în 2011 arată că în lichidul de fracturare au fost descoperite 750 de chimicale, unele extrem de dăunătoare sănătății, altele cancerigene. Unele companii petroliere au recunoscut că nici ele nu știu ce conține lichidul de fracturare pe care îl folosesc, conform aceluiași studiu.

Premierul indecis

Ideea nu a fost îmbrățișată de Victor Ponta. Cel puțin nu la început. Cât încă era în opoziție, s-a opus exploatării gazelor de șist și l-a acuzat pe fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu că “vinde ce a mai rămas din resursele României”. Ponta a primit premiul „Tânără speranță ecologistă” în cadrul Galei Green Awards 2012, acordat susținătorilor protecției mediului.

Dar opoziția a ajuns la putere și și-a schimbat poziția, iar în ianuarie 2013, proaspătul premier Victor Ponta declara la Antena 3: “Ideea gazelor de șist trebuie tratată serios pozitiv”.

Timp de câteva zile, comuna a fost declarată zonă de siguranță publică | Foto: AFP

Chevron s-a instalat la Constanța și la Vaslui. Proteste au fost la Iași, Cluj, Bârlad și București, dar cele mai violente au fost la Pungești.

Faptul că oamenii au crezut că le va fi furat pământul a pornit tocmai de la declarațiile politice ale liderilor de la București. În același timp, activiștii de mediu susțineau că apa va fi otrăvită prin forarea hidraulică, întrucât odată cu apa, în pământ sunt introduse și sute de substanțe chimice.

Sub teroare

“În fiecare zi au fost conflicte. Noi nu lăsam mașinile să treacă, jandarmii ne băteau, prin sate era teroare, nu îi lăsau pe oameni la crâșmă, acasă. Seara, cine ieșea era trimis acasă, erau mulți jandarmi. Am ținut tabără acolo, în câmp. În același timp, erau proteste și la Prefectură și la Consiliul Local”, își amintește primarul Butnaru.

Zi de zi au stat oamenii în fața sondei de lângă troiță. Și-au făcut o tabără improvizată vizavi de terenul în care se făcea forarea.

Evenimentele au degenerat în 7 decembrie 2013. Forțele de ordine nu au putut face față mulțimii furioase de la intrarea în perimetrul de forare al Chevron. După ce au reușit să treacă de jandarmi, sătenii au început să smulgă din pământ gardurile care împrejmuiau zona și să arunce cu pietre în camioanele companiei. Ca la război, soldații din Pungești au învins în acea zi: “Sunt pământurile noastre!”.

Localnicii au rupt gardurile care împrejmuiau sonda Chevrin / Foto: Agerpres

“Nu a durat jumătate de oră. A fost mobilizare puternică”, spune Butnaru.

“Asta e casa mea”

“În șănțuleț îi gheboșa pe oameni. Pe mine m-au fugărit, mi-au pus piedică și am căzut. Aveam o mână ruptă, bandajată. S-a suit (un jandarm, n.r.) pe mine cu picioarele și i-am strigat: «băi, nu vezi că am o mână ruptă, ce faci?!» și mi-a zis să plec acasă. I-am zis: «asta e casa mea, ăsta e pământul meu, eu de aici mă hrănesc». M-a găsit soția plângând”, rememorează Ion Herghelegiu ziua de 7 decembrie.

Are 54 de ani, iar soția, 53. Pentru cei doi soți, teama cea mai mare era că fiii lor, unul student, celălalt elev la acea vreme, ar fi putut fi răniți sau ar fi putut fi arestați pe nedrept, pentru că amândoi au participat la proteste. Iar ziua aceea de decembrie a fost foarte dură.

Pancarta de lângă masa cu icoane

Deși au trecut șase ani de la revolte, soții Herghelegiu au păstrat toate ziarele locale în care s-a relatat despre mișcarea de rezistență. Ni le arată și ne oferă explicații pe fiecare fotografie în parte.

Cu litere decolorate de vreme, pancarta cu mesajul “Stop Chevron. Uniți salvăm toată România” este ținută la loc de cinste, pe holul casei, lângă măsuța cu zeci de icoane.

Ion Herghelegiu, la troița de lângă terenul care fusese concesionat companiei americane

“Asta e făcută cu acuarelele băiatului. Eram primul cu pancarta asta. Strigam tare cu toții «Uniți salvăm toată România»”, spune Ion. Are lacrimi în ochi când povestește. Soția îl dojenește: “Fii bărbat!”.

Ridică amândoi din umeri când sunt întrebați de ce au participat la protestele anti-Chevron, de parcă răspunsul ar fi evident și nu lasă loc de dubii.

“Noi suntem țărani, avem nevoie de apă, avem vite, ne trebuie nutreț. Apa este vitală pentru oricine. Vin americanii și pun sonda, de ce să vină americanii? Nouă, românilor, ne taie toți creanga de sub picioare. Noi suntem creștin-ortodocși, noi simțim că nu e corect. Te apuci tu, din America, să spargi pământul?”, spun țăranii.

Poetul din Pungești

“Nu vă temeți de moarte deloc! Moartea nu vine cu coasa, cum spune poporul!”, asta striga Gheorghe Munteanu către mulțimea de vasluieni de pe deal, la protest.

Gheorghe Munteanu, „poetul” din Pungești, are 86 de ani

Pe oricine întrebi în comuna Pungești de “poetul”, știe să te îndrume în satul Armășoaia, “la casa aia cu semn cu Chevron”.

La 86 de ani, Gheorghe Munteanu este binecunoscut în comună. În 2013, scria poezii despre războiul cu Chevron.

Deși suferind de inimă, poetul nu și-a lăsat baltă vecinii. A suferit cot la cot cu ei frigul și violențele. Într-o zi a avut nevoie de îngrijiri medicale după ce a leșinat la picioarele jandarmilor. Imaginile cu el târându-se prin iarbă, cu jandarmii deasupra lui încercând să-i ofere primul ajutor, sunt cutremurătoare.

Lui Gheorghe Munteanu i s-a făcut rău în timpul unui protest și a fost transportat la spital

Acum, abia se poate ridica din pat. Locuiește cu “baba lui”, cum îi spune soției, într-o casă cu pereți albaștri de la marginea satului Armășoaia. Pe gardul din lemn este o plăcuță metalică având mesajul “Nu vrem fracturare hidraulică”.

“Pentru dreptate”

În curte, ne întâmpină un câine zgribulit, legat în lanț. Pe Munteanu și soția lui îi găsim în casă, întinși în pat, lângă sobă. El poartă agățată de pantaloni o pungă urinară. E bolnav și aproape toți banii de pensie se duc pe medicamente. Banii strânși pentru zile negre i-au fost furați din casă de propria fiică, ne spune.

Nici “baba” nu e mai bine, povestește poetul. Se trezește uneori noaptea și pleacă de acasă. O mai găsesc vecinii și o aduc înapoi.

Când îl întrebăm de ce s-a dus, la vârsta lui, să protesteze, începe să râdă.

“Pentru dreptate”, răspunde.

“Comuna asta e săracă, de-asta au ieșit oamenii”

Pentru dreptate și din cauza sărăciei.

În capătul celălalt al comunei, Costică Spiridon cultivă tutun la el în curte. A fost primar câțiva ani în Pungești, iar apucăturile politice nu l-au părăsit.

Costică Spiridon, fost primar în Pungești și participant la protestele anti-șist

“Dumitru Buzatu (președinte PSD Vaslui – n.r.) ce face pentru comună? Nimic, se laudă degeaba că face și drege și a făcut și a dres”, îl critică el pe fostul deputat de Vaslui.

Are o casă mică, dincolo de primărie, pe un deal înalt. Vorbește cu nemulțumire de momentul 2013 și le reproșează autorităților că nu au informat populația despre activitățile din comuna lor.

Am cerut să ni se spună ce se întâmplă. Faceți, nimeni nu vă oprește, dar cine ne garantează nouă că mai trăim? (…) Comuna asta e săracă. De-asta au ieșit oamenii. Sunt prea săraci. Au pământul și apa

Costică Spiridon

Ar vrea ca Ministerul Mediului să vină, chiar și acum, la șase ani distanță, să verifice pânza freatică, să vadă dacă apa a fost otrăvită. În același timp, nu crede că apa din puțul său a fost afectată, pentru că “e mai departe de zonă, nu a ajuns aici”.

“Atunci s-au atacat români pe români. Asta a fost o treabă foarte grea”. Se referă la jandarmii scutieri care au băgat spaima în săteni.

Spiridon crede că se vor căuta din nou gaze de șist pe meleagurile vasluiene. Nu ar mai protesta, însă. Ar fi în zadar, spune el.

Fără regrete

Pungeștenii stau cu frica în sân. Dacă americanii se vor întoarce să foreze din nou? Dacă le va fi otrăvită apa? Dacă vor rămâne fără culturile de cereale? Sunt întrebările care îi macină.

“Am făcut ce ar fi trebuit să facem. Nu regret nimic. Am socotit că am realizat ceva. Se zice că Pungeștiul este un sătuc de oameni prăpădiți, dar suntem oameni cinstiți, oameni simpli. Am învățat să fim ce am fost dintotdeauna. Nu suntem mai prejos. Noi nu am făcut asta din fală. Am făcut-o din toată inima, așa am simțit, așa am gândit”, spune Mariana Hergheleziu cu mâna la inimă.

Fostul primar din Pungești, între “oamenii au fost îndreptățiți” și “nu știu nimic”

Pe ulițele comunei Pungești îl găsim pe Mircia Vlasă, fostul primar al localității. Sub mandatul lui s-a petrecut totul.

Fostul primar al comunei Pungești, Mircia Vlasă

Supărați și cu sentimentul de trădare, sătenii i-au cerut demisia, încercând apoi să-l demită prin referendum. Vlasă nu s-a lăsat dat la o parte din funcție. A plecat din primărie odată cu încheierea mandatului.

Întrebat despre protestele din 2013, Mircia Vlasă îl ia pe “nu știu” în brațe.

Reporter: Cum ați văzut dumneavoastră protestele din 2013?
Mircia Vlasă: Oamenii au fost îndreptățiți să facă asta. Eu în perioada aia nu am fost în localitate. Nu știu ce s-a întâmplat.

– Dar erați primar.
Și dacă ești primar nu ai voie să mori? Nu ai voie să te duci la spital? Nu ai voie să te îmbolnăvești?

– Reprezentați o autoritate publică…
Și? Au făcut (sătenii – n.r.) ce au crezut de cuviință. Că au fost plătiți să o facă, că nu au fost… treaba lor. Nu știu de teren nimic, era concesionat. Nu am fost aici. Nu știu. Nu am dat atunci interviu atunci, dau acum? E treaba lor ce au făcut. Au legat calul unde au spus stăpânii.

– Domnule Vlasă, erați atunci primarul comunei, erați responsabil pentru ce se întâmplă în comună. Chiar nu știți…
Dragii mei, nu a ținut de primar. A ținut mai sus de Vaslui. Sau mai jos, pardon. Prefectul era și el mititel.

– Știați că vine Chevron?
De unde să știu?

Chevron: “Mulțumim pentru interes, dar nu putem comenta”

Pungeștenii au blocat pentru o perioadă, în toamna lui 2013, activitățile gigantului petrolier, care, când și-a văzut utilajele atacate de sătenii nervoși, și-a retras oamenii pentru câteva săptămâni. S-au întors în Pungești, au forat și au plecat definitiv din România la începutul lui 2015.

Activiști Greenpeace în fața sondei de forare Chevron / Foto: EPA

Într-un răspuns acordat Digi24 în 2015, Chevron a explicat că a luat o decizie “de afaceri”, după ce a constatat că investițiile făcute aici nu pot concura cu alte oportunități de investiții din portofoliul companiei.

Chevron nu a avut nici o reacție cu privire la protestele din țară, nici măcar după violențele din Pungești.

Am încercat să aflăm cum s-au văzut nemulțumirile românilor la nivelul companiei. După un schimb de mailuri făcut pe durata a șapte zile, în care ne-a cerut să explicăm de ce scriem despre acest subiect la șase ani de la evenimente, Sally Jones, responsabilul cu comunicarea pentru zona Europei de Est, ne-a răspuns următoarele:

Mulțumim pentru interes și pentru detaliile oferite. Cu toate acestea, nu face parte din politica firmei furnizarea de informații privind activitatea comercială și economică a Chevron.

Video: Robert Hanciarec
Montaj: Valentin Cristea

Close
Închide
  Close