Într-o zi din noiembrie 2017, un patron de firmă din Bacău a primit mai multe telefoane de la alți antreprenori, care îl întrebau de ce nu le trimite marfa pe care ei o plătiseră. Omul nu făcuse nici un contract cu ei și nu știa despre ce vorbesc. Dar ei plătiseră acestei firme, totuși. Sau așa credeau. Șocat, patronul a mers la DIICOT.

Așa au început cercetările în urma cărora, în august 2021, un număr de 21 de persoane de origine cameruneză stabilite în România au fost inculpate într-un dosar de înșelăciune și infracțiuni informatice de către Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Sunt acuzați că au păcălit 30 de companii din străinătate, cărora le-au creat un prejudiciu de un milion de euro.

Referatul de arestare a zece dintre membri, pe care Libertatea l-a consultat, arată cum a folosit gruparea resursele internetului ca să comită fraudele. 

Firmele-fantomă

Gruparea a început prin a deschide conturi la mai multe bănci din România și prin a înființa firme pe teritoriul țării noastre, utilizând acte false. În general, camerunezii pretindeau că sunt cetățeni francezi, dar în unele cazuri au pretins că sunt belgieni, germani, britanici sau cetățeni din Burkina Faso.

Firmele erau înscrise pe mari site-uri de comerț internațional, precum Alibaba sau AliExpress, au declarat surse judiciare pentru Libertatea.

Inculpații sunt acuzați că au creat pagini de internet false, societăți-fantomă și apoi expediau oferte comerciale unor companii din străinătate, solicitând plata în avans a mărfurilor. După efectuarea plăților nu mai puteau fi contactați, potrivit referatului de arestare întocmit de către procurorii DIICOT.

Dar cum ajungeau companii din străinătate, unele rutinate în afaceri, să plătească bani pentru livrări care nu existau?

Furt de identitate

Pentru crearea profilurilor de comerciant pe platformele online, rețeaua a utilizat denumirile și datele de identificare ale unor societăți reale din România, din domeniul lemnului. 

Fabulosul caz al rețelei de camerunezi din România care intercepta e-mailurile dintre companii și le punea să plătească în conturile lor
Imagine ilustrativă. Foto 123rf

Însă la profilurile respective erau menționate ca date de contact, respectiv numere de telefon și adrese de e-mail datele folosite de către membrii grupului.

Practic, ei se substituiau pe internet acestor societăți, le clonau site-urile sau le făceau site-uri companiilor care nu aveau. Apoi corespondau în numele acestor companii.

Au început cu societăți care vindeau material lemnos, respectiv peleți, cherestea, lemn de stejar, frasin, nuc, pin ori brichete de lemn. 

În alt caz, gruparea „vindea” pulbere de PVC, iar în altul deșeuri de aluminiu din Ucraina.

După sosirea pandemiei, în 2020, membrii săi au început să vândă și produse adaptate situației, precum măști de protecție. Și aceste vânzări erau tot fictive. În anumite cazuri erau folosite nume de firme de peste hotare, așa cum e cazul unora din Pakistan, Lituania etc.

De la „coarne de cerb” la multinaționale fake

În afară de companii reale, pe care le substituiau, foloseau și metoda de a inventa companii.

Una dintre companiile false era o adevărată multinațională, având „sedii” în Australia, Marea Britanie și Turcia și se ocupa de comercializarea cerealelor. Aceasta însă nu exista, fiind fictivă, conform DIICOT. 

Nu existau limite ale domeniului de activitate, căci toate „activitățile” erau false. Într-un caz, arată procurorii în referatul consultat de Libertatea, membrii grupării pretindeau că vând coarne de cerb.

O altă companie era un „wholesaler”, adică o firmă ce vindea angro. Aceasta era trecută ca furnizor de nivel internațional, cu sedii în România, Australia, Africa de Sud și Statele Unite ale Americii în ceea ce privește produsele alimentare și nealimentare.

Pe site-ul societății, la secțiunea Contact au fost furnizate numere virtuale de apel cu prefixul țărilor în care pretindeau că au sedii, respectiv Australia și Statele Unite, precum și o adresă de e-mail, special creată, administrată de un partener situat în Africa de Sud.

În referatul de arestare al DIICOT se află cazul unei firme păcălite, care a plătit 9.360 de dolari pe 7.800 de topuri de hârtie, dar marfa nu a ajuns niciodată la destinație. Valoric, e un exemplu mic.

Societatea fictivă de transport internațional

Gruparea a obținut, contra cost, acces la site-ul unei societăți fictive de transport internațional de mărfuri. Aceasta exista doar online, prin intermediul unei pagini de internet. Firma părea că efectuează transport de mărfuri aerian, maritim și terestru, internațional.

Practic, niște infractori mai mari oferă infractorilor mai mici, care doresc să-și păcălească clienții, accesul la un site inventat de ei. Rolul acestei societăți false de transport era să asigure victimele că pachetele și mărfurile erau ridicate.

Aparența preluării mărfurilor era dată de transmiterea pe e-mail a unui document ce conținea un număr fictiv de AWB, spun procurorii DIICOT. Simplificat ca proces, AWB este un cod care îți permite să vezi unde se găsește marfa pe care ai cumpărat-o.

„Această resursă utilizată, compania de shipping și cel care o gestiona îndeplineau un dublu rol, respectiv să intervină prin transmiterea unui e-mail către victimă, imediat după ce achita avansul prețului în vederea confirmării că bunurile au fost preluate de la furnizor pentru livrare cu scopul principal de a-i acorda principalului inculpat timp să transfere suma respectivă către un alt cont (…)”, se arată în referatul de arestare.

Victimele erau astfel, susțin procurorii, induse în eroare că marfa va ajunge la ele.

Traseu fals generat de un program

Mai mult, pentru ca victimele să nu aibă dubii, gruparea folosea un script de trasabilitate care genera, în funcție de punctul de expediție și cel de destinație, un traseu fictiv pe care s-ar fi aflat marfa comandată. 

Numai că aceasta nu ajungea niciodată, totul era o înșelăciune digitală.

Societatea de transport internațional mai era folosită și pentru solicitarea altor sume de bani de la victime, sub forma de cheltuieli intervenite cu livrarea, garanții returnabile sau taxe vamale. 

Spre exemplu, în anumite cazuri, clienților li s-a spus că trebuie să plătească o serie de taxe de urgență, deoarece camioanele cu lemn ar fi fost blocate prin Ungaria sau Cehia.

Victimele, din Statele Unite, Marea Britanie, Taiwan, Turcia

Victimele au fost 30 de companii din Serbia, Marea Britanie, Turcia, Taiwan, Thailanda, Vietnam, Statele Unite, se mai arată în referatul de arestare întocmit de DIICOT.

Aceștia arată chiar că un membru al grupului a furat identitatea unei companii din China „creând aparența că ar aparține acestei companii de renume”.

Piratau corespondența pe e-mail între companii

Pe lângă mărfurile care nu mai ajungeau niciodată, aceștia efectuau și atacuri informatice.

Mai exact, compromiteau adrese de e-mail ale unor persoane, interceptau astfel corespondențe între companii și cereau apoi trimiterea de bani în alte conturi.

Într-unul din cazuri, o societate din Marea Britanie a trimis 53.040 de euro într-un cont indicat de aceștia, iar în alt caz a fost trimisă suma de 28.020 de euro.

Altădată, a fost păgubită o companie din Taiwan, care a transferat 43.500 de dolari. 

Una dintre cele mai mari plăți primite a fost un transfer realizat de o companie din Taiwan prin intermediul unei bănci din Hong Kong, respectiv de 75.000 de dolari. Contractul era pentru măști medicale de tipul N95, cele socotite „standardul de aur” al protecției împotriva Covid.

Într-un alt caz, arată parchetul antimafia din București, inculpații s-au interpus în corespondența comercială dintre o companie și partenerul comercial din Turcia. Ulterior, au convins firma turcă să transfere bani în alte conturi.

Banii erau rostogoliți prin conturi, apoi retrași sau trimiși în Camerun

După ce victimele plăteau, banii erau spălați prin tranzacții succesive prin conturi. Ulterior, banii erau retrași la bancomate sau direct la sucursalele bancare.

Fabulosul caz al rețelei de camerunezi din România care intercepta e-mailurile dintre companii și le punea să plătească în conturile lor
Imagine ilustrativă. Foto 123rf arkness

„Cei interesați de conturile bancare deținute/administrate de liderul grupării și alți membri importanți ajungeau la aceștia prin intermediul altor membri ai grupului și în urma negocierilor, direct sau prin intermediul membrilor care i-au pus în legătură cu cei interesați, stabileau un procent din valoarea produsului infracțional ce ajungea în conturi, de regulă între 30% și 50% din sumă (…)”, arată procurorii.

Ulterior, comisionul reținut în contul din România era transferat către alte conturi, pentru ca în final suma să fie retrasă „sau transferată prin intermediul aplicației WorldRemit către Camerun”, notează procurorii.

Cum au fost prinși

Inculpații au intrat în atenția Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate din cadrul IGPR în noiembrie 2017, când a fost deschis un dosar in rem pentru constituirea de grup infracțional organizat, fraude informatice și derularea de operațiuni financiare în mod fraudulos.

Tot în 2017, un patron al unei firme de lemn a depus plângere la DIICOT Bacău, afirmând că datele firmei sale sunt utilizate pentru fraude. 

Antreprenorul din Bacău primise telefoane de la clienți care îi solicitau livrări pentru contracte pe care omul nu le semnase și pentru bani pe care nu-i încasase niciodată.

De asemenea, unii angajați ai băncilor folosite în operațiuni au avut suspiciuni cu privire la unele tranzacții și au sesizat oamenii legii.

Șase mașini ridicate, zece arestați

Procurorii DIICOT au anunțat marți, 10 august, un număr de 32 de percheziții și destructurarea grupării.

Surse judiciare au declarat ulterior pentru Libertatea că zece persoane au primit mandate de arestare de la judecători.

Conform surselor, la percheziții s-au găsit:

  • 60 de pașapoarte și cărți de identitate false, care par emise de autoritățile din Franța, Belgia, Burkina Faso, Camerun
  • 10 permise de ședere false
  • 10 certificate ale Inspectoratului General de Imigrări (IGI) false
  • Multe acte ale unor firme fictive.

Cu această ocazie, procurorii au ridicat șase mașini și mai multe calculatoare și telefoane.

Singura condiție pusă de Reghecampf la divorț! Anamaria Prodan a izbucnit în râs: „Are așa, niște chestii! Și?!”
PARTENERI - GSP.RO
Singura condiție pusă de Reghecampf la divorț! Anamaria Prodan a izbucnit în râs: „Are așa, niște chestii! Și?!”
BOMBĂ! Veste uriașă pentru Liviu Dragnea! Totul a fost ținut SECRET, ce s-a aflat ACUM
Playtech.ro
BOMBĂ! Veste uriașă pentru Liviu Dragnea! Totul a fost ținut SECRET, ce s-a aflat ACUM
Ce restricţii vor avea, de luni, românii nevaccinaţi anti-Covid-19
Observatornews.ro
Ce restricţii vor avea, de luni, românii nevaccinaţi anti-Covid-19
Horoscop 22 octombrie 2021. Vărsătorii trebuie să intervină serios printr-o reevaluare în planurile lor de viitor
HOROSCOP
Horoscop 22 octombrie 2021. Vărsătorii trebuie să intervină serios printr-o reevaluare în planurile lor de viitor
Protest inedit la Roma. Fostele stewardese de la Alitalia s-au dezbrăcat în centrul capitalei în semn de protest
Știrileprotv.ro
Protest inedit la Roma. Fostele stewardese de la Alitalia s-au dezbrăcat în centrul capitalei în semn de protest
Calvar pentru o tânără. Ce a putut să păţească după 10 partide de amor într-un timp atât de scurt
Telekomsport
Calvar pentru o tânără. Ce a putut să păţească după 10 partide de amor într-un timp atât de scurt
Curățarea nu este același lucru cu dezinfectarea. Află care sunt diferențele
PUBLICITATE
Curățarea nu este același lucru cu dezinfectarea. Află care sunt diferențele