Cum s-a trăit Revoluția din 1989 la Radio România: „Jur că veneau gloanțe, treceau prin geamuri și se opreau în tavan”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ion Ghițulescu este una dintre cele mai cunoscute voci ale radioului românesc. A devenit celebru la microfonul emisiunii „Fotbal minut cu minut” de la Radio România, singurul loc în care atunci iubitorii „sportului rege” puteau asculta în direct meciurile din campionat, într-o epocă în care programul singurei televiziuni - TVR - avea două ore și era plin de discursurile și vizitele de lucru ale tovarășului Nicolae Ceaușescu. La Revoluție, Ghițulescu era în concediu, dar a fost imediat chemat la muncă. Și a trăit din plin acele clipe teribile.
Cuprins:
Ion Ghițulescu a crescut în zona Obor din Capitală, aproape de stadionul unui club legendar. A jucat fotbal pe stradă cu celebrul Titus Ozon, jucător emblematic al anilor 50 de la Dinamo și Rapid, și a devenit ziarist fiindcă Partidul Comunist i-a închis tatăl în pușcărie și astfel i-a refuzat fiului accesul la Facultatea de Chimie.
Tatăl a fost condamnat pentru divulgare de documente secrete
Chiar dacă presa nu a fost marea dragoste în tinerețe și mai degrabă Tabelul periodic al lui Mendeleev, Ghițulescu a explicat într-un interviu pentru Gazeta Sporturilor acordat în luna august cum a ajuns să facă presă. Totul dintr-o întâmplare.
„Părinții mă pregătiseră pentru chimie industrială. Am fost la examenul de admitere, dar mi s-a cerut cazierul tatălui. Tata fusese condamnat pentru divulgare de documente secrete și m-au respins când au văzut documentul atașat. Mi-au zis cu o zi înainte: «Poți să te prezinți la examen, însă n-o să-l iei!». Trebuia să-mi găsesc ceva de făcut. În comunism, dacă erai oprit pe stradă și nu aveai ocupație, erai considerat vagabond. Mi-am găsit un post de colaborator la Agerpress", povestea Ghițulescu, ajuns acum la 90 de ani.
Ceaușescu asculta imnul țării la radio
În 1951 a făcut prima emisiune de sport înregistrată pe bandă de magnetofon, „Cu microfonul printre sportivi", apoi în 1964 a fost momentul cheie al vieții, când i-a propus lui George Ionescu, șeful Radio-televiziunii să facă o emisiune ca-n Franța și Italia cu legături în direct pe toate stadioanele țării unde se juca fotbal în Divizia A. Așa a apărut un an mai târziu, „Fotbal minut cu minut".
În aceea perioadă Ghițulescu se ocupa și de matinalul de la Radio România. Care începea mereu la 6:30. La un moment dat a cerut ca emisia să înceapă mai devreme cu jumătate de oră, dar a fost refuzat de conducerea postului. „Tovarășul Ceaușescu se trezește la 6:30 și vrea să audă imnul când deschide radioul", a fost răspunsul pe care l-a primit.
Pus să anunțe sinuciderea generalului Vasile Milea
Anii au trecut, iar Revoluția din 1989 l-a prins acasă. În concediu. „Urmăream și eu, ca mai tot românul, radio Europa Liberă. Eram la curent cu ce se întâmpla la Timișoara. În 21 decembrie am privit desfășurarea acelui miting lui la televizor. A doua zi dimineață am fost sunat de la Radio: «Nea Ioane, te cheamă șeful». Am vrut să vin repede cu troleibuzul 85 sau 69, de aici de la Gara Obor, dar mergeau foarte greu. Străzile erau pline de muncitori care mergeau spre centru, din marile întreprinderi din zona noastră", își amintește jurnalistul în cartea „Omul de la microfonul radio", scrisă de Corneliu Filip și apărută în urmă cu șapte ani la editura RAO.
Ghițulescu și-a continuat relatarea: „Când am ajuns la sediu, șeful meu de atunci Vasile Constantin mi-a zis: «Ce bine c-ai venit! Mergi în cabină și citește știrea asta». Era vorba de «sinuciderea» generalului Vasile Milea. «Tovarășe, toată lumea știe că eu fac bancuri la Radio, la Matinal... N-are rost să citesc eu». Apoi, de pe 22 decembrie dimineața, timp de aproape o săptămână al rămas în Casa Radio".
În 22 decembrie, în jurul orelor 11:45-11:50, în faţa intrării principale din strada General Berthelot, fostă Nuferilor, se adunaseră foarte mulţi oameni. Porţile erau închise, militarii, pregătiţi pentru luptă, tensiunea creştea. După 10-15 minute au mai venit câteva camioane cu manifestanţi din faţa fostului sediu al Comitetului Central. Toată lumea striga «Jos Ceauşescu, democraţie, libertate! Unde sunt morţii noştri?»Pușa Roth, realizator radio, într-odeclarație pentru Radio România
La un pas să fie împușcat mortal în cap!
Poveștile abia acum încep. „Pe 23 decembrie spre prânz am sunat acasă, liniștind-o pe soție. M-am ridicat și i-am lăsat locul, colegului Ștefan Naciu. La câteva zeci de secunde după ce el a ridicat receptorul, a trecut un glonț prin geam și apoi prin gâtul lui. Dacă eu aș mai fi rămas în acel loc încă un minut, m-ar fi lovit în cap, eu fiind mai scund. El a fost urgent preluat de echipa de prim ajutor, dus la spital și salvat", explică în carte jurnalistul radio.
12 eroi ai Revoluției din decembrie 1989 au decedat la Radiofuziunea Română, alți 3 au murit pe străzile din jurul postului public de radio, iar 20 de persoane au fost rănite și-au avut nevoie de intervenția medicilor
„Jur că veneau gloanțe, treceau prin geamuri și se opreau în tavan. Ca să pot vorbi la telefon stăteam în genunchi, sub pervazul ferestrei cu telefonul la ureche preluam în scris știrile venite din oraș și din țară. Aveam două rânduri de sticlă la ferestrele. Am constatat că glonțul lăsa găurele prin cele două geamuri", mai dezvăluie Ghițulescu, în dialogul cu Corneliu Filip, autorul cărții.
În spatele intrării principale se găsesc înșirate birouri, dar și toaletele de pe acel culoar. De partea cealaltă a străzii sunt case. La un moment dat a început să se tragă chiar spre geamurile acelea de la toalete. Am reușit să mă uit pe una dintre acel eferestre și am văzut că pe una din case, de pe acoperiș, un om trăgea spre noIon Ghițulescu:
Revoluţionarii au pătruns în studioul de emisie live
Într-un articol „Revoluţia din 1989, în emisiunile Radiodifuziunii Revoluţia din 1989", publicat chiar pe siteul Radio România sunt prezentate detalii neștiute despre acele zile de la București.
- Pe 22 decembrie revoluţionarii au pătruns în studioul de emisie live, de unde au vorbit plini de speranţă şi entuziasm. Au existat presiuni în Controlul general tehnic, ultima verigă înaintea emiţătorilor, ca emisia să fie întreruptă în toată ţara.
- Revoluţionarii au transmis în numeroase rânduri solicitări către populaţie să vină să apere Radioul, de teama să nu fie atacat de "terorişti". Vorbitorii de pe post au făcut în repetate rânduri apel la calm şi raţiune şi le-au cerut militarilor să reintre în cazărmi şi să nu tragă în populaţie, aşa cum ordonaseră superiorii.
- În haosul creat pe fondul fricii şi al vidului de putere au început să apară informaţii contradictorii privind acţiunile unor presupuşi terorişti. A apărut chiar un zvon că apa din Timişoara şi Sibiu ar fi fost otrăvită. Pe acest fond a apărut informaţia că maşina cu care au fugit soţii Ceauşescu ar fi fost văzută în judeţul Dâmboviţa.
A sunat cineva la radio și zice «Anunțați repede să vină Armata la Bod, pentru că teroriștii atacă stația!». Am sunat la controlul general, unde aveam legături cu toate stațiile din teritoriu, iar la Bod nu era nimic. Era o diversiune. Şi au mai fost d-astea, pe care nu le-am sesizat și le-am anunțat pe postIon Ghițulescu:
Foto: colaj Radio România Actualități
