Ion Iliescu, primul interviu după 6 luni: „România a avut în ultimii ani președinți care fie au făcut microfonie, fie au tăcut”. Ce tip de președinte vrea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ajuns la 94 de ani, fostul președinte Ion Iliescu a declarat într-un nou podcast al fostului său consilier și fost ministru al culturii Ionuț Vulpescu că viitorul șef de stat trebuie să fie un mediator și arbitru, dar mereu „deasupra partidelor”.
Cuprins:
În interviul publicat duminică, 29 septembrie, Iliescu a făcut trimitere și la fostul președinte Traian Băsescu, pe care nu l-a numit, spunând că „unii au vrut să fie președinte-jucător”.
„România are nevoie de cineva care să fie deasupra partidelor. Un președinte e un mediator. Cumva, e și ciudat câte etichete și sloganuri, apropo de publicitatea politică, au rezultat în ultimii ani. Unii au vrut să fie «președinte-jucător». Asta înseamnă democrație? Să joci, ca președinte, cot la cot cu partidele, cu grupurile de interese? Sau să reprezinți interesul societății și al statului român deopotrivă, fără a deveni clientul unor relații de putere? De ce nu alege nimeni să se prezinte electoratului ca ceea ce ar trebui să fie, un președinte-mediator? Președintele e un arbitru al unui joc în care nimeni altcineva, în afară de societate, în întregul ei, nu are voie să câștige”, a spus Ion Iliescu.
„Un președinte trebuie să nu mai fie un individ de partid, ci un om de stat”
El a adăugat că un președinte trebuie să se desprindă de identitatea strict de partid și să îmbrățișeze un rol mai larg, fără a-și neglija valorile și principiile personale.
„Desigur, președintele vine susținut de un partid sau din partea unui partid. Dar un președinte trebuie să nu mai fie un individ de partid, ci un om de stat; asta nu înseamnă însă că președintele trebuie să aibă o amnezie ideologică, să uite de valorile și principiile lui, odată ajuns la Cotroceni. Să știți că Palatul Cotroceni e și un loc al amneziilor, pentru unii, nu numai al beției de putere. Nu poți face, ca președinte, ceea ce ai promis că nu vei face în campanie”, a punctat Iliescu.
El l-a menționat pe François Mitterrand, fostul președinte al Franței, referindu-se abilitățile pe care acesta le-a demonstrat în timpul mandatului său, care a durat din 1981 până în 1995.
„Un prezidențiabil bun e cel care are conștiința clară cu privire la ce nu trebuie să facă, și încrederea nezdruncinată cu privire la ce poate să facă. Un președinte bun e cel care are simțul rigorii și grandorii istoriei, cum îl avea Mitterrand, de pildă. Un ingredient de nelipsit în portretul-robot al liderului de la Cotroceni trebuie să fie educația culturală și capacitatea de a învăța, nu trebuie să le știe pe toate deodată, dar trebuie să vrea să învețe de la toți cei din jurul lui”, a spus Iliescu.
Ce doresc să aducă toamna României? Un președinte care să fie autentic fără a personaliza puterea, acesta va fi pariul noului deceniu al democrației românești. Sunt foarte multe sloganuri politice și foarte puține branduri pentru România. Ca România să fie un loc al performanței și proximității, un spațiu social în care oamenii țin aproape unii cu alții, președintele trebuie să aibă priceperea incluziunii sociale.Ion Iliescu, fost președinte în perioada 1990-1996 și 2000-2004:
Ion Iliescu a mai subliniat că un președinte trebuie să evite atât comunicarea superficială și excesivă, denumită de el „microfonie”, cât și tăcerea, promovând în schimb un dialog echilibrat și constructiv cu societatea.
„Am un mesaj și pentru oameni: să nu creadă că cei care tac, nu fac. România a avut în ultimii ani președinți care fie au făcut microfonie, fie au tăcut. Nu poți să transmiți de la Cotroceni ca în serile cu karaoke, constant, pentru că începi să falsezi niște principii democratice, nici să te ascunzi ca și când Cotroceni e un spațiu monahal. Dialogul cu societatea trebuie și el să aibă, dinspre președinte spre oameni, o justă măsură, iar dinspre oameni spre președinte, o justă înțelegere”, a mai afirmat fostul șef de stat.
Ion Iliescu a împlinit pe 3 martie vârsta de 94 de ani. El s-a retras din viața publică în ultimii ani și locuiește în aceeași vilă din cartierul Primăverii unde a stat după Revoluție. Iliescu a avut trei mandate de președinte al României: 1990-1992, 1992-1996 și 2000-2004.
Iliescu, acuzat de infracțiuni contra umanității în Dosarul Revoluției, care e plimbat în instanțe de 34 de ani
Fostul dictator Nicolae Ceaușescu a fost executat pe 25 decembrie 1989, după un proces sumar, decizia fiind luată de cei care au preluat puterea după 22 decembrie 1989, printre care Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu.
Primele anchete despre Revoluție au început încă din 1990, dar abia în anii 2000 generalii Mihai Chițac și Victor Atanasie Stănculescu au fost condamnați la 15 ani de închisoare pentru reprimarea demonstrațiilor anticomuniste de la Timișoara, însă procurorul general de atunci, Joița Tănase, a făcut recurs în anulare.
Chițac a murit însă în 2010, iar Stănculescu - în 2016.
După alți ani, în aprilie 2019, procurorul general de atunci, Augustin Lazăr, a anunțat finalizarea dosarului Revoluției și trimiterea pentru prima dată în judecată a lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil Dumitrescu, acuzați de infracțiuni contra umanității. Amiralul Emil „Cico” Dumitrescu murise însă cu câteva luni în urmă.
În 2021, Dosarul s-a întors la procurorii militari, după ce judecătorii Înaltei Curți au respins rechizitoriul. Curtea supremă a susținut că sunt mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații au fost nevoiți să refacă ancheta.
În august 2022, Ion Iliescu a fost trimis din nou în judecată în Dosarul Revoluției, iar procurorii au făcut public rechizitoriul neanonimizat. Ion Iliescu a fost acuzat de infracțiuni contra umanității, la fel ca fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu (83 de ani) și generalul Iosif Rus (88 de ani), fost comandant al Aviației Militare, care încă sunt în viață.
În februarie 2023, Înalta Curte a decis trimiterea Dosarului Revoluţiei la Curtea de Apel Bucureşti, susținând că nu are competența să judece acest caz, pentru că Ion Iliescu nu era șef de stat pe 22 decembrie 1989, ci doar membru al Consiliului FSN.
În octombrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti a decis începerea judecăţii în „Dosarul Revoluţiei”, dar în septembrie 2024 Înalta Curte a decis că procurorii militari nu au stabilit prin rechizitoriu „obiectul și limitele judecății”, așa că Dosarul Revoluției se va întoarce la Parchetul Militar pentru a treia oară.
Peste 1.100 de oameni au murit la Revoluție, în perioada 17 decembrie-30 decembrie 1989, și mai mult de 3.000 au fost răniți.
Iliescu, pus sub acuzare și în Dosarul Mineriadei, tot fără finalitate
Din 22 aprilie 1990 și până pe 13 iunie 1990, în Piața Universității din București a avut loc o manifestație împotriva regimului Iliescu, cel care fusese ales președinte la scrutinul din luna mai.
Apoi, forțele de ordine, susținute de mineri, au intervenit împotriva oamenilor care protestau pașnic sau a celor care se aflau întâmplător în acea zonă, iar evenimentele au rămas în istorie drept cea mai sângeroasă și mai brutală intervenție a minerilor conduși atunci de Miron Cozma.
Nici la 34 de ani după ce minerii chemați la București din ordinul lui Ion Iliescu i-au bătut pe manifestanți, justiția nu i-a condamnat pe cei vinovați.
După o tergiversare de 27 de ani, dosarul Mineriadei a fost trimis în instanță abia în 2017, în urma unei cereri exprese a CEDO, care a obligat statul român să redeschidă ancheta.
Inițial, în 2017, au fost trimişi în judecată, printre alții, Ion Iliescu (94 de ani), fostul premier Petre Roman (77 de ani), fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu (83 de ani), fostul director al SRI Virgil Măgureanu (82 de ani) și Miron Cozma (69 de ani), dar Curtea Supremă a decis în decembrie 2020 restituirea dosarului la Parchetul Militar și refacerea de la zero a anchetei.
În luna mai 2024, Ion Iliescu a fost din nou pus sub acuzare pentru infracțiuni contra umanității. Din cauza vârstei, procurorii au mers la casa lui din Primăverii. Același lucru s-a petrecut și acum 7 ani, dar fără niciun verdict definitiv.
În perioada 13-15 iunie 1990, cel puțin patru persoane au fost ucise de mineri și peste 1.000 au fost rănite, potrivit datelor oficiale.
K476 29.09.2024, 23:55
Istoria deja il judeca, dar cerul nu vrea să-l primeasca inca. Oamenii inca nu si-au primit terenurile si casele nationalizate, sau despagubirile pentru acesta. Cum sa il ierte Dumnezeu, cand oamenii se chibuie inca din cauza lui? Victime direct afectate il ocaresc in fiecare zi.
Demradulescu 30.09.2024, 00:55
Iliescu prin ceea ce a făcut în special cu mineriadele ne-a dus pe noi că popor cu 30 de ani înapoi; va ramâne în istorie ca omul care a oferit un dar otrăvit poporului român:FSN(PSD)
Adysp 30.09.2024, 02:40
Datorita coruptiei niciodata nu o sa fie judecat Iliescu
misu50 30.09.2024, 09:53
Bravo Libertatea! Felicitari ca scormoniti prin gunoaie! Rau ati ajuns!