România a început să importe energie pentru a acoperi consumul la orele de vârf. Seara apelăm la vecini din cauza scăderii producției hidro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Situație alarmantă în domeniul energetic: România a început să importe energie electrică pentru a acoperi consumul intern la orele de vârf, problema fiind declanșată de producția hidro slabă și de lipsa energiei eoliene, aceasta din urmă fiind imprevizibilă prin natura sa.
Reamintim, România a fost în ultimii ani exportator net de electricitate, ba chiar a exportat chiar și în iarna trecută, când sistemul energetic național a fost aproape de a intra în criză din cauza consumului-record. Institutul Național de
Seara apelăm la vecini
Acum, însă, România trebuie să importe electricitate seara pentru a-și acoperi nevoile. Astfel, în data de 16 octombrie, la ora 20.00, datele Transelectrica arată că producţia internă era de circa 6.900 MW, dar consumul se ridica la 8.000 MW, scrie Economica.net.
La acea oră, România importa energie la 1.150 MW, adică o dată şi jumătate cât capacitatea unui reactor nuclear de la Cernavodă.
Țara noastră se confruntă încă din vară cu seceta, care a redus producția hidro și a afectat producția turbinelor eoliene. De altfel, debitul Dunării este scăzut față de media multianuală și va continua să scadă.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) arată că debitul Dunării este de 3.400 de metri cubi pe secundă, sub media de 3.850 metri cubi pe secundă și este prognozat să ajungă la 3.200 metri cubi pe secundă, ceea ce va însemna o scădere de 15% față de normal.
Criza energetică a ajuns în facturi
De altfel, problemele din iarnă și seceta din vară se văd deja în facturile românilor: energia s-a scumpit cu 8% de la 1 iulie și apoi cu încă 5% de la 1 octombrie.
O altă cauză care duce la realizarea de importuri o constituie Programul de iarnă, aprobat de către Guvern săptămâna trecută. Acesta estimează o creștere a consumului de energie electrică cu 1,1% față de iarna trecută și prevede stocurile pe care trebuie să le facă producătorii.
În cazul Hidroelectrica, acesta prevede necesitatea realizării unui volum de apă în lacuri de 1,656 miliarde de metri cubi.
Ce arată statisticile
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), consumul final de energie electrică a scăzut cu 0,7% în primele opt luni ale anului, până la 36,3 TWh. Iluminatul public a scăzut cu 7,6%, iar consumul populației cu 2,8% față de aceeași perioadă din 2016.
Producția hidro a înregistrat o scădere de 27%, până la 10,1 TWh, în vreme ce termocentralele au produs cu 12% mai mult, adică 18,4 TWh. Chiar și fermele eoliene au consemnat o creștere de peste 10%, până la 4,7 TWh. Numai că energia eoliană este intermitentă și dependentă de stihiile naturii.
Pe de altă parte, datele INS mai arată și că România a fost în continuare exportator de energie, în primele opt luni țara noastră livrând vecinilor 4,5 TWh de electricitate. Exporturile au consemnat, însă, un declin de 0,9 TWh față de perioada similară din 2016.
