România plătește chirii de lux pentru ambasadori, deși deține palate și clădiri istorice în țările în care se află aceștia

Palatul Morzini din Praga, proprietate a statului român din 1938

În trecut, palate precum cel Morzini din Praga sau Béhague din Paris găzduiau atât ambasadele, cât și locuințele ambasadorilor români. Însă recent s-a optat pentru închirierea unor reședințe separate.

Această practică nu este nouă. În 2016, Curtea de Conturi a criticat Ministerul Afacerilor Externe pentru gestionarea ineficientă a spațiilor deținute de România în străinătate. La opt ani distanță, situația pare neschimbată.

Palatul Morzini, sediul Ambasadei României la Praga, a fost cumpărat de statul român în 1938, în timpul domniei regelui Carol al II-lea. Clădirea impunătoare are trei etaje, 1.200 mp suprafață utilă și peste 4.000 mp teren.

În 2002, când România a primit invitația de aderare la NATO, ambasadorul Gheorghe Tinca locuia într-un apartament separat în clădirea misiunii diplomatice.

Însă din 2012, statul român a început să închirieze o reședință separată pentru ambasador, cu o chirie lunară care a ajuns în 2025 la peste 5.800 de euro.

Chirii mai mari pentru locuințele ambasadorilor decât pentru sediile ambasadelor

În 2024, România a cheltuit 40 de milioane de euro pentru chirii ale clădirilor misiunilor diplomatice și ale reședințelor ambasadorilor.

În unele cazuri, chiriile pentru locuințele ambasadorilor sunt mai mari decât cele pentru sediile ambasadelor:

• La Vatican, chiria lunară pentru locuința ambasadorului este de 10.500 euro, în timp ce pentru sediul ambasadei se plătesc 9.800 euro.
• La Riad, chiria pentru locuința ambasadorului este de 9.057 euro, față de 6.100 euro pentru sediul ambasadei.
• La Jakarta, chiria pentru reședința ambasadorului este de 7.400 euro, iar pentru ambasadă de 6.880 euro.
• La Manila, chiria pentru locuința ambasadorului este de 5.400 euro, în timp ce pentru ambasadă se plătesc 2.400 euro.

Situații similare se întâlnesc și la Rabat, Tbilisi, Bangkok și Kuala Lumpur.

România deține sedii de ambasade în 32 de țări, dar închiriază reședințe separate pentru ambasadori

În multe capitale unde România deține clădiri impresionante pentru ambasade, se închiriază totuși locuințe separate pentru ambasadori:

• La Paris, deși România deține din 1939 Palatul Béhague, considerat unul dintre cele mai frumoase din oraș, se plătesc aproape 9.000 euro lunar pentru reședința ambasadorului.
• La Stockholm, România are din 1971 o clădire de 1.400 mp într-un cartier exclusivist, dar plătește 6.300 euro lunar pentru o altă reședință a ambasadorului.
• La Teheran, unde România deține două clădiri cumpărate în 1977, se plătesc 8.600 euro lunar pentru locuința ambasadorului.
• La Tokyo, unde ambasada funcționează într-o clădire de 5.700 mp deținută din 1975, se plătesc 7.595 euro lunar pentru reședința ambasadorului.

În total, MAE plătește lunar 460.000 euro pentru 76 de reședințe ale ambasadorilor din întreaga lume.

Curtea de Conturi a semnalat problema încă din 2016

Într-un raport din 2016, Curtea de Conturi critica modul în care sunt gestionate proprietățile statului român în străinătate și felul în care sunt încheiate contractele de închiriere.

Inspectorii atrăgeau atenția că „spațiile aferente imobilelor deținute de statul român în străinătate nu sunt gestionate cu respectarea principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate” și că se închiriază imobile cu suprafețe ce depășesc necesarul real.

La momentul respectiv, MAE a argumentat că spațiile din clădirile ambasadelor nu sunt potrivite pentru locuințe, fiind „într-o stare improprie de locuit” și chiar periculoase.

Curtea de Conturi a recomandat reabilitarea imobilelor deținute de stat și exploatarea lor eficientă, precum și optimizarea raportului între suprafața spațiilor închiriate și numărul persoanelor care le folosesc.

În ciuda acestor recomandări, situația pare să fi rămas neschimbată în ultimii 8 ani, în pofida schimbării mai multor miniștri de externe.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro