România a cheltuit 3,25 milioane de euro în 2024 pentru închirierea locuințelor ambasadorilor săi, în țări unde statul deține clădiri ale ambasadelor care ar fi putut fi folosite și ca reședințe, potrivit unei analize România Europa Liberă.
Cuprins:
În trecut, palate precum cel Morzini din Praga sau Béhague din Paris găzduiau atât ambasadele, cât și locuințele ambasadorilor români. Însă recent s-a optat pentru închirierea unor reședințe separate.
Această practică nu este nouă. În 2016, Curtea de Conturi a criticat Ministerul Afacerilor Externe pentru gestionarea ineficientă a spațiilor deținute de România în străinătate. La opt ani distanță, situația pare neschimbată.
Palatul Morzini, sediul Ambasadei României la Praga, a fost cumpărat de statul român în 1938, în timpul domniei regelui Carol al II-lea. Clădirea impunătoare are trei etaje, 1.200 mp suprafață utilă și peste 4.000 mp teren.
În 2002, când România a primit invitația de aderare la NATO, ambasadorul Gheorghe Tinca locuia într-un apartament separat în clădirea misiunii diplomatice.
Însă din 2012, statul român a început să închirieze o reședință separată pentru ambasador, cu o chirie lunară care a ajuns în 2025 la peste 5.800 de euro.
În 2024, România a cheltuit 40 de milioane de euro pentru chirii ale clădirilor misiunilor diplomatice și ale reședințelor ambasadorilor.
În unele cazuri, chiriile pentru locuințele ambasadorilor sunt mai mari decât cele pentru sediile ambasadelor:
Situații similare se întâlnesc și la Rabat, Tbilisi, Bangkok și Kuala Lumpur.
România deține sedii de ambasade în 32 de țări, dar închiriază reședințe separate pentru ambasadori
În multe capitale unde România deține clădiri impresionante pentru ambasade, se închiriază totuși locuințe separate pentru ambasadori:
În total, MAE plătește lunar 460.000 euro pentru 76 de reședințe ale ambasadorilor din întreaga lume.
Într-un raport din 2016, Curtea de Conturi critica modul în care sunt gestionate proprietățile statului român în străinătate și felul în care sunt încheiate contractele de închiriere.
Inspectorii atrăgeau atenția că „spațiile aferente imobilelor deținute de statul român în străinătate nu sunt gestionate cu respectarea principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate” și că se închiriază imobile cu suprafețe ce depășesc necesarul real.
La momentul respectiv, MAE a argumentat că spațiile din clădirile ambasadelor nu sunt potrivite pentru locuințe, fiind „într-o stare improprie de locuit” și chiar periculoase.
Curtea de Conturi a recomandat reabilitarea imobilelor deținute de stat și exploatarea lor eficientă, precum și optimizarea raportului între suprafața spațiilor închiriate și numărul persoanelor care le folosesc.
În ciuda acestor recomandări, situația pare să fi rămas neschimbată în ultimii 8 ani, în pofida schimbării mai multor miniștri de externe.
Toni2 11.09.2025, 17:43
Chiriile ambasadorilor pentru locuințe ar trebui plătite din salariile lor.