România, țară NATO, colaborează militar cu China și a colaborat cu Rusia până în decembrie 2025

Acordul militar cu China rămâne în vigoare, deși activitățile au fost diminuate

Cu toate acestea, România, membră NATO din 2004, menține încă în vigoare un acord de cooperare militară semnat în 1999 cu RPC. Acordul este publicat pe site-ul Ministerului Apărării Naționale (MApN) alături de alte 45 de documente similare, majoritatea cu state membre NATO. Potrivit unui răspuns al MApN pentru Europa Liberă, activitățile din cadrul acestui acord au fost „semnificativ diminuate”, deși documentul rămâne legal valabil.

Anterior, MApN comunicase că acordul fusese suspendat în 2020. „Suspendarea de care am menționat nu trebuie înțeleasă în sensul juridic, ci cel al diminuării semnificative a dinamicii activităților bilaterale, acordul fiind încă în vigoare”, a explicat ministerul pe 22 ianuarie 2026.

Acordul cu China: Istoric și activități

Semnat la București pe 21 august 1999 între generalul Tiberiu Costache din partea României și generalul Wu Quanxu din partea RPC, acordul prevedea „cooperare prietenească” în domeniul militar, educație, logistică, comunicații, cultură și cercetare. De asemenea, includea schimburi de vizite pentru activități recreative ale delegațiilor militare, costurile fiind suportate de armata gazdă. Conținutul activităților era declarat secret.

Acordul, valabil inițial pentru cinci ani, se prelungea automat cu alți cinci ani, în lipsa unei denunțări de către una dintre părți. În baza acestui document, vizite bilaterale și exerciții comune au avut loc între 2007 și 2021, cum ar fi „Friendship Action 2009” desfășurat la Brad, Hunedoara, și „Friendship 2010” în China. În 2019, studenți români și chinezi au participat la Săptămâna Internațională a Universității de Inginerie Militară PLA, iar cadeți chinezi au primit instruire la bordul Navei Școală „Mircea” .

Critici la adresa colaborării militare

Raportul din 2024 al Comisiei de politică externă a Senatului SUA critică România pentru legăturile cu instituțiile chineze de învățământ militar. Senatorul republican James E. Risch subliniază că „academiile militare NATO nu ar trebui să aibă legături cu universitățile din RPC sau alte instituții asociate cu industria militară”. Raportul menționează cooperarea dintre Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu și Universitatea de Inginerie Militară PLA din Nanjing.

În replică, MApN a transmis că „relațiile de colaborare s-au bazat doar pe schimbul de bune practici în domeniul managementului educațional, fără materializarea componentei politico-militare”. Ministerul a subliniat că toate activitățile au respectat legislația națională și internațională, fără implicarea informațiilor clasificate.

Acordul cu Rusia: Istoric și reziliere

România și Rusia au semnat un acord de cooperare militară în 1994, la două luni după aderarea României la Parteneriatul pentru Pace. Documentul prevedea colaborare în pregătirea operativă, dezvoltarea bazei de instrucție, medicină militară și cultură. Pavel Graciov, ministrul rus al apărării, afirma atunci: „Rusia recunoaște dreptul suveran al fiecărui stat de a-și alege calea de urmat”.

După invazia Ucrainei din 2022, NATO a declarat Rusia „cea mai semnificativă și directă amenințare” pentru securitatea alianței. Totuși, acordul militar cu Rusia a fost menținut de România până în decembrie 2025, când Moscova a denunțat unilateral toate acordurile militare cu 11 state NATO, inclusiv România. Decretul de reziliere a fost semnat de premierul rus Mihail Mișustin și publicat oficial. Autoritățile române nu au făcut declarații pe acest subiect.

De ce nu s-a denunțat acordul cu China?

Din 2022 până în prezent, România a avut patru miniștri ai apărării: Vasile Dîncu, Angel Tîlvăr, Ionuț Moșteanu și Radu Miruță. Fostul ministru Dîncu susține: „Conceptul Strategic al NATO din 2022 menționează China ca amenințare potențială, dar nu a generat vreun ghid operațional pentru denunțarea unor acorduri anterioare”. El consideră că vizitele reciproce ale familiilor de militari nu reprezintă o vulnerabilitate pentru securitatea națională.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro