Potrivit Moscovei, racheta hipersonică a lovit un depozit de arme din satul Deleatîn, din sud-vestul țării, care se află la 100 de kilometri de granița cu România. Racheta Kinjal a fost lansată din aer, cel mai probabil, de un avion de război MiG-31.
▫️Destruction of a weapons depot of the Armed Forces of Ukraine by high-precision missile weapons strike. We can see the exact hit of an underground hangar with weapons and ammunition. pic.twitter.com/sKTF46Tdb0
— Минобороны России (@mod_russia) March 19, 2022
Președintele Vladimir Putin a vorbit în repetate rânduri despre faptul că Rusia investește în rachete hipersonice, domeniu în care, potrivit lui, țara sa este lider mondial. În urmă cu doi ani, el a supravegheat persoanal manevrele militare din Marea Neagră, în timpul cărora a fost testată cu succes Kinjal.
„Racheta care zboară cu o viteză hipersonică poate fi ghidată în toate fazele traiectoriei sale de zbor, ceea ce îi permite, de asemenea, să depășească toate sistemele de apărare antiaeriene și antirachete existente, transportând focoase nucleare și convenționale pe o distanță de peste 2.000 de kilometri”, spunea, în 2018, Vladimir Putin despre rachetele supersonice Kinjal, pe care le numea „o sperietoare a sistemelor antiaeriene”.
Mai exact, potrivit experților ruși, rachetele Kinjal pot zbura cu o viteză mai mare de 6.000 km/h și sunt greu de interceptat, deoarece își pot schimba direcția în timpul zborului.
Din seria rachetelor hipersonice fac parte și Zirkon, și Avangard, ambele fiind mai rapide și având o rază de acțiune mult mai mare.
„Un semnal pentru Occident”
Întrebarea este dacă aceste caracteristici le fac mai periculoase decât alte rachete sau decât artileria, subliniază BBC.
„Nu le consider atât de semnificative. Nu știu cât de mult este avantajată Rusia de folosirea rachetelor hipersonice”, spune James Acton, specialist în politică nucleară la Carnegie Endowment for International Peace, un think tank din domeniul afacerilor internaționale, cu sediul la Washington.
La rândul său, Dominika Kunertova, de la Centrul pentru Studii de Securitate din Zürich, consideră că Rusia „se dă în spectacol” prin anunțul privind folosirea acestor rachete.
„Chiar dacă sunt utilizate, ar trebui să considerăm că este un moment izolat, pentru că Rusia nu are atât de multe rachete de acest fel”, spune Kunertova.
Kinjal poate transpora un focos nuclear, precum și unul convențional, iar rapoarte recente precizează că avioane de vânătoare MiG-31 au fost trimise în exclava Kaliningrad, în apropiere de mai multe capitale europene.
În acest moment, nu există indicii de unde a fost lansat atacul asupra depozitului de arme din Ucraina.
Este un semnal pentru Occident, pentru că Putin este enervat că Vestul îndrăznește să transfere arme în Ucraina. (…) Este îndoielnic faptul că este atât de precisă (racheta hipersonică – n.r.), așa că nu schimbă regulile jocului.
Dominika Kunertova, expertă în cadrul Centrului pentru Studii de Securitate din Zürich:
La rândul său, James Acton explică faptul că racheta Kinjal este considerată a fi o rachetă Iskander care a fost modificată pentru avioane de luptă. Rachetele de tip Iskander-M au o rază mult mai mică de acțiune și au fost deja lansate de la sol încă de la începutul războiului din Ucraina.
Ministerul ucrainean al Apărării preciza recent că Rusia și-a folosit aproape toate rachetele Iskander în primele 20 de zile de război, în timp ce un oficial american din domeniul apărării a afirmat vineri, 18 martie, că forțele ruse au tras peste 1.080 de rachete din 24 februarie, când a început invazia în Ucraina.
„Este un număr uimitor și reprezintă o parte foarte semnificativă din inventarul de dinainte de război al Rusiei”, a declarat James Acton pentru BBC, atrăgând atenția asupra faptului că Rusia folosește tot mai des bombe nedirijate în atacurile aeriene.
„S-ar putea foarte bine să rămână fără muniție precisă”, a adăugat expertul.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina