Feribotul „MS Estonia” s-a scufundat în noaptea de 28 spre 29 septembrie 1994, pe timpul unei furtuni, în timp ce îndrepta spre Stockholm, capitala Suediei. 852 de persoane au murit atunci, iar multe cadavre nu au fost niciodată găsite. Epava feribotului se află la o adâncime de aproximativ 80 de metri, la 35 de kilometri de insula finlandeză Utö, și este considerată locul de veci al victimelor.

În 1995, Estonia, Suedia și Finlanda au semnat un acord care interzicea scufundările în zona epavei pentru a proteja decedații. Ideea de a încadra epava într-un sarcofag de beton a fost abandonată pe fondul protestelor familiilor victimelor și îngrijorărilor legate de împiedicarea viitoarelor cercetări în zonă.

Interceptări pe fundul mării

Cu toate acestea, potrivit WDR, NDR și „Süddeutsche Zeitung”, NATO are informații conform cărora Rusia folosește epava ca teren de antrenament pentru operațiuni militare subacvatice. Dispozitive care permit navigarea precisă a dronelor și roboților subacvatici ar fi fost amplasate în apropierea ei.

Se suspectează că Rusia ar fi instalat senzori care înregistrează sunetele distinctive ale navelor NATO, în scopul de a le urmări. Locația epavei între Suedia, Finlanda și statele baltice o face un punct strategic pentru astfel de operațiuni.

Unitatea rusă GUGI – Direcția Principală pentru Cercetări în Adâncimi, care raportează direct Ministerului Apărării de la Moscova – este responsabilă de aceste operațiuni. GUGI operează o flotă de nave specializate, submarine mici și sonare avansate. Una dintre cele mai active nave ale sale este Yantar, care a apărut în mod repetat în zonele infrastructurii subacvatice a NATO.

O rețea globală de spionaj

O investigație jurnalistică arată că oameni de afaceri ruși achiziționează de ani de zile echipamente de supraveghere subacvatică din Occident, inclusiv prin intermediul unor companii înregistrate în Cipru. O parte din această tehnologie era destinată proiectului „Harmony” – o rețea de senzori subacvatici instalată de Rusia în Arctica atât pentru a monitoriza mișcările navelor NATO, cât și pentru a-și feri de „inamici” submarinele echipate cu arme nucleare.

În ultimii ani, dispozitive similare au fost detectate și în alte părți ale Europei, inclusiv în Lituania, Regatul Unit și Irlanda. NATO nu exclude posibilitatea ca Rusia să instaleze astfel de sisteme în alte părți de pe fundul mărilor și oceanelor.

Autoritățile finlandeze și estoniene au confirmat că monitorizează situația din Marea Baltică, în special de la declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraiina. Ele subliniază că, din motive operaționale, nu pot dezvălui detalii despre activitățile lor de informații.

Germania monitorizează situația

Experții nu exclud ca rușii să fi instalat astfel de senzori și în apele germane, iar autoritățile germane să-i fi găsit. Întrebat pe această temă, un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a oferit un răspuns general, și anume că autoritățile monitorizează activitățile subacvatice care „pot fi îndreptate împotriva infrastructurii maritime critice sau utilizate pentru spionaj”.

Ministerul german al Apărării a refuzat să ofere informații specifice cu privire la această chestiune, deoarece „acest lucru ar permite să se tragă concluzii despre capacitățile noastre de recunoaștere, localizare și detectare subacvatică”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.