Politistii romani au dat in sfarsit de urma tezaurului lui Decebal. Dupa mai bine de sase ani de cautari, parti din una din cele mai ravnite si cautate comori din toate timpurile au inceput sa iasa la suprafata. La Paris a fost gasita, expusa intr-o galerie de arta, o bratara dacica realizata din aur masiv de 24 K, al carui pret a fost estimat de specialisti la 1,5 milioane de euro. Politistii spun ca asta nu e tot, pe langa aceasta, alte 14 bratari au fost furate din zona cetatii Sarmizegetusa, la inceputul anului 2000, de cautatorii de comori.

Un incident aparent banal pare sa se transforme intr-o stire de senzatie, asteptata cu sufletul la gura de cel putin sase ani: tezaurul lui Decebal a fost in sfarsit gasit. O bratara dacica a fost vazuta in Franta, pregatita pentru a fi vanduta primului cumparator amator de “trofee”.


Hotii au carat aurul din munti cu ajutorul cailor


Bratara, realizata din aur de 24 K, cu o greutate de peste un kilogram, era scoasa la vanzare intr-o galerie de arta din Paris pentru infima suma de 90.000 de euro, desi specialistii in dacologie spun ca aceasta valoreaza cel putin 1,5 milioane de euro. In baza unei informatii furnizate de Politia Romana, prin intermediul atasatului de afaceri interne la Paris, politistii de la Directia Centrala a Politiei Judiciare Franceze au ridicat bratara, expusa in capitala Frantei. Ei l-au audiat pe proprietarul obiectului si au prezentat actele procedurale procurorului care supravegheaza acest caz.

Bratara urmeaza sa fie recuperata de Romania printr-o Comisie Rogatorie Internationala, constituita la solicitarea autoritatilor romane. Aceasta bratara e singura recuperata din totalul de 15 astfel de obiecte sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia din Muntii Orastiei.

Istoria acestei bratari, ca de altfel istoria intregii comori, incepe in lunile friguroase ale inceputului de an 2000.
Grupul de vanatori de comori numit “Nedelcu”, dupa numele liderului sau, da lovitura.

La est de incinta Sarmizegetusei, pe inaltimea Caprareata, este gasit tezaurul celor 15 bratari dacice, dupa luni de zile de cautari si sute de sapaturi facute cu localnici. Comoara este atat de grea incat este coborata din munti cu ajutorul cailor. Bratarile au intre 1,4 si 1,7 kg. Din marturiile adunate la dosare, sapatorii primesc cate 15.000 de marci germane fiecare si promisiunea unui glont daca vorbesc. A doua zi tot orasul stia de gasirea comorii si de isprava clanului Nedelcu. Politia, sesizata de un jurnalist, gaseste gropile, dar, din motive inca neclare, nu urmareste infractorii, care dispar cu bratarile.

Autoritatile romane au luat foc si pregatesc cu atentie momentul in care valorosul obiect va fi repatriat. “Tot ce pot sa va spun este faptul ca operatiunea propriu-zisa se va desfasura cu maxima discretie, iar din ratiuni bine intuite nu se va comunica oficial cand, cum si pe unde va fi adusa in tara bratara. Nu vrem sa avem parte de surprize. Momentul in care ea va fi expusa va fi comunicat publicului larg, pentru ca este un bun al nostru, al intregului popor. In cazul celorlalte componente ale tezaurului va pot spune ca se desfasoara anchete complexe in zece state din Europa si de pe alte continente, iar rezultatele speram sa iasa rapid la iveala. Suntem tot mai aproape de finalizarea dosarului. Lucram la acest caz din 2001, este o victorie importanta repurtata de Politia Romana impotriva braconajului arheologic si toti romanii trebuie sa fie mandri”, ne-a spus Aurel Condruz, comisar-sef in cadrul Serviciului pentru Protejarea Patrimoniului Cultural National al IGP.

„Obiectele sunt inestimabile”


Cat sunt de valoroase aceste bratari? “Materialul, respectiv aurul, care are o anumita valoare, apoi componenta artistica, mai importanta decat aurul si care este cu atat mai valoroasa cu cat e mai veche. Pentru noi insa valoarea istorica este aceea care primeaza, iar valoarea istorica nu are pret in bani. Obiectele acestea sunt inestimabile pentru romani”, explica Mircea Angelescu, arheolog in cadrul Ministerului Culturii si Cultelor.


Doar Muzeul National de Istorie o poate proteja


Bratara ar putea intra in patrimoniul Muzeului National de Istorie, singura institutie de specialitate din tara care poate asigura conditiile de securitate necesare expunerii sale. Potrivit lui Ionel Candea, presedintele Comisiei Nationale a Muzeelor, in muzeele din Romania nu exista expusa o bratara dacica din aur. “Aceste bratari sunt foarte rare, pentru ca dacii nu prelucrau aurul, ci il tezaurizau”, a declarat Candea.


Aurul dacic a salvat imperiul lui Traian de la „faliment”


Decebal, ultimul mare rege dac (87-106), a fost organizatorul si conducatorul a doua razboaie de aparare impotriva expansiunii romane. Inzestrat cu deosebite insusiri militare si politice, a repurtat cateva victorii importante asupra romanilor.

Abil diplomat, a incheiat cu Domitian, dupa victoria romanilor de la Tapae, o pace favorabila dacilor (89), dar n-a incetat sa se pregateasca in vederea unui nou razboi cu romanii, pe care-l prevedea. A intarit armata, a fortificat cetatile si a incercat sa coalizeze impotriva romanilor toate popoarele vecine. Al doilea razboi cu romanii a inceput in 101. Desi s-a aparat eroic, poporul dac a fost supus (in cele doua campanii de la 101-102 si 105-106), iar Decebal (foto dreapta) s-a sinucis pentru a evita umilinta captivitatii.

Despre comorile fabuloase ale lui Decebal s-au spus multe. Cercetatorii au evaluat la 165 de tone aur pur si 330 de tone de argint prada luata de Traian din Dacia, cantitatea incredibila de metal pretios permitand redresarea financiara a intregului Imperiu Roman.

Mai mult, la intoarcerea la Roma imparatul Traian a organizat o sarbatoare care a tinut nu mai putin de 123 de zile, iar pentru prima si singura data in istoria lumii cetatenii au fost scutiti un an intreg de impozite.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.