Sondajul Eurobarometru, care urmărește opiniile publice în fiecare trimestru, plasează sărăcia, criza costului vieții și excluziunea socială pe primul loc în topul problemelor pentru alegătorii care se vor prezenta la urne pe 9 iunie, la alegerile pentru Parlamentul European.
De asemenea, sănătatea, locurile de muncă, apărarea și securitatea, precum și criza climatică sunt subiecte aflate tot înaintea migrației în ordinea importanței pentru alegători.
De exemplu, pentru cetățenii din Italia, unde migrația din nordul Africii a crescut anul trecut, precum și pentru cei din Ungaria, Portugalia, România și Slovacia, prioritatea este reprezentată de locurile de muncă și de susținerea economiei.
În precedentul sondaj Eurobarometru, publicat în luna decembrie, imigrația și situația din Ucraina au fost considerate ca fiind cele două probleme principale pentru alegători.
Suedia este singura țară în care cetățenii vor ca politicienii să pună schimbările climatice în fruntea campaniei lor.
Cehia este statul în care 29% dintre cei intervievați au o imagine negativă despre Parlamentul European, aflându-se pe primul loc la acest capitol și fiind urmată de Franța, cu 28%. De asemenea, în Cehia, majoritatea declară că ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai puțin important în politică – 52% dintre respondenți.
Pe de altă parte, în Ungaria, condusă de premierul naționalist Viktor Orban, sprijinul pentru Uniunea Europeană rămâne puternic, 56% dintre respondenți declarând că ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important în afacerile naționale.
Cetățenii din Portugalia, urmați de cei din Irlanda și Suedia, au cea mai pozitivă imagine a UE, iar cei care au cea mai bună părere despre Parlament sunt alegătorii din Cipru, urmați de cei din Estonia, Grecia, Lituania și Belgia.
Franța este singura țară în care majoritatea respondenților (52%) se declară fie „foarte pesimiști”, fie „destul de pesimiști” cu privire la viitorul UE.
În legătură cu prioritățile pe care ar trebui să le aibă următorul Parlament European, cel mai mare sprijin a fost acordat păcii și democrației, urmate de protecția drepturilor omului, libertatea de exprimare și de gândire și statul de drept.
De asemenea, aproape 60% dintre respondenți au o părere negativă despre SUA, ceea ce, spun specialiștii, ar putea avea legătură cu perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Totodată, 83% au o părere negativă despre Rusia, însă procentul celor care au o părere pozitivă despre Moscova a crescut de la 10 la 12%.
Foto: 123rf.com