De Daniel Ionașcu,

În aceste zile liderii UE negociază viitorul buget pentru perioada 2021 – 2027, însă discuțiile de azi-noapte subliniază ruptura dintre statele europene în privința bugetului, scrie Financial Times.

Charles Michel, președintele Consiliului European, s-a întâlnit azi-noapte cu liderii europeni în încercarea de a debloca situația. La ora 5 dimineața, acesta încă mai avea de întâlnit încă 5 membri din cei 27 ai UE, potrivit publicației.

Trei tabere care se înfruntă

O parte dintre țări nu vor să renunțe la politica de coeziune, prin care sunt acordate sume importante țărilor nou-intrate în UE începând cu anul 2004. Polonia și România fac parte dintre acestea, având nevoie de mari investiții în infrastructură.

Un alt grup este compus din țările care nu vor să renunțe la banii pentru politica agricolă comună. Principala susținătoare este Franța, dar și România ar fi afectată în cazul în care ar scădea subvențiile acordate fermierilor.

În fine, un alt grup de țări dorește o aplecare mai mare pe investiții în lupta împotriva încălzirii globale, digitalizare, migrație și politica de securitate, văzute drept viitorul UE.

„Isterici și paranoici”. Jignirile unui director de spital din Cluj la adresa medicilor care vor echipament de protecție: „Acum vor să fie cosmonauți”
Recomandări

„Isterici și paranoici”. Jignirile unui director de spital din Cluj la adresa medicilor care vor echipament de protecție: „Acum vor să fie cosmonauți”

 

Principala problemă o constituie sursa banilor. Statele donatoare, care sunt contributori neți la bugetul UE, refuză să crească procentul de bani alocați, astfel încât golul lăsat de plecarea Marii Britanii să fie compensat.

Cum se constituie bugetul UE

Bugetul UE se finanțează prin taxele vamale impuse importurilor din statele aflate în afara UE, din amenzile antitrust date de Comisia Europeană, dintr-o parte din TVA-ul colectat și din contribuțiile naționale.

Propunerea de start este ca bugetul de 1.090 de miliarde de euro al Uniunii Europene să fie finanțat prin cotizații de 1,074% din Produsul Intern Brut (PIB) al fiecărui stat membru.

Numai că puțină lume se așteaptă să se ajungă la un acord, deoarece state care sunt mari contributoare, precum Germania, refuză acest lucru.

Statele estice vor bani pentru infrastructură

”Propunerea nu este justă, deoarece scad fondurile de coeziune, iar noi avem nevoie de investiții”, a spus Andrej Babis, premierul Cehiei.

”Suntem pregătiți”, spune Klaus Iohannis. Rezultatul licitației pentru 1,6 milioane de măști, derulată marți, trebuia anunțat imediat, dar s-a împotmolit
Recomandări

”Suntem pregătiți”, spune Klaus Iohannis. Rezultatul licitației pentru 1,6 milioane de măști, derulată marți, trebuia anunțat imediat, dar s-a împotmolit

 

Un grup de state europene, supranumite ”frugal four” (cei patru frugali – n.r.) vor chiar să scadă contribuțiile naționale la 1% din PIB, conform Al Jazeera.

Aceste țări sunt: Austria, Olanda, Suedia și Danemarca.

Premierul bulgar Boiko Borisov a încercat chiar o glumă: ”Avem cele patru state de la Vișegrad și cele patru state frugale – iar acum avem nevoie de una pentru toți”, a spus el, citat de FT.

Grupul de la Vișegrad este compus din Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia.

Germania susține o creștere, dar spune că alocarea a 1,07% din PIB este prea mult.

Parlamentul European vrea o alocare de 1,3% din PIB, chiar mai mare.

Taxa pe plastic și taxa pe carbon

Blocul comunitar ia în considerare și noi surse de venituri, precum o taxă pe plastic și o alta pe profiturile din tranzacțiile cu emisii de carbon.

Numai că acestea sunt doar idei și nimic nu este sigur.

Spania este nervoasă că va primi puțini bani pentru tranziția către o economie verde, în vreme ce Lituania vrea compensații pentru declinul demografic.

TOLO: ”Nu-ți pasă că pierim?!” Cum s-au întâlnit băiatul de pe cal, din Iași, și bătrânul fără un plămân, din Piața San Pietro
Recomandări

TOLO: ”Nu-ți pasă că pierim?!” Cum s-au întâlnit băiatul de pe cal, din Iași, și bătrânul fără un plămân, din Piața San Pietro

 

România ar urma să primească 42 de miliarde de euro

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a declarat joi seara că România ar urma să primească 27,2 miliarde de euro ca fonduri structurale și de coeziune și 17 miliarde de euro pentru agricultură.

El a mai spus că România va primi încă 750 de milioane de euro pentru trecerea către o economie verde.

României și 750 de milioane de euro bani noi, suplimentari, pentru tranziția spre o economie verde.

”În plus, vor mai fi 7,5 miliarde de euro bani suplimentari pentru a ajuta regiunile afectate cel mai mult de tranziția spre o economie verde. 7,5 miliarde din care cei mai mari beneficiari sunt: Polonia 2 miliarde, Germania 800 de milioane, România deja pe locul 3, 750 de milioane de euro bani noi pentru: Valea Jiului, pentru regiunea Olteniei, pentru regiunile carbonifere spre a realize tranziția spre o economie verde”, a spus Siegfried Mureșan, la Realitatea Plus.

Problema o constituie faptul că această sumă este infimă față de condițiile impuse. Țara noastră ar putea fi forțată să își închidă termocentralele pe cărbune.

Pactul Verde, posibilă problemă. Termocentralele pe cărbune ar putea fi închise

Acestea produc circa 30% din necesarul României de electricitate, iar dacă punem la socoteala și CET-urile din marile orașe, care funcționează cu gaze naturale, termocentralele ajung la 40% din producție.

Principalele companii producătoare de electricitate pe bază de cărbune sunt Complexul Energetic Oltenia – care funcționează pe lignit și Complexul Energetic Hunedoara – care funcționează pe huilă.

Acestea au deja probleme financiare, statul român acordându-le de-a lungul timpului mai multe ajutoare.

Guvernul Orban a anunțat recent că vrea să acorde 1,2 miliarde de lei Complexului Energetic Oltenia pentru achiziția de certificate de emisii de carbon.

În 2015, statul român a acordat un ajutor de salvare de 167 de milioane de euro către Complexul Energetic Hunedoara. În 2018, Comisia Europeană a decretat că acest ajutor a fost ilegal, astfel că statul român a fost obligat să recupereze 60 de milioane de euro, la cât ajunsese suma totală.

Probleme sociale și pene generalizate

Partea proastă este că aceste companii nu pot fi pur și simplu închise. Pe lângă faptul că ar afecta puternic din punct de vedere social județele Hunedoara și Gorj, cele două asigură circa o treime din energia consumată în România.

Capacitatea de import a țării noastre este de aproximativ 10% din consum, astfel că închiderea lor ar echivala cu pene generalizate în țară.

Complexul Oltenia are peste 13.000 de angajați, iar Complexul Hunedoara alți 4.300.

Horoscop 29 martie 2020. Fecioarele sunt preocupate de imagine
HOROSCOP

Horoscop 29 martie 2020. Fecioarele sunt preocupate de imagine