Scumpirea utilităților, efecte în cascadă: ce spun oamenii din școli că se poate întâmpla!

Școlile sunt finanțate de la bugetul de stat, prin costul standard alocat fiecărui elev. Aceste cheltuieli sunt împărțite în două categorii. Pentru fiecare elev se alocă 6111 lei pentru plata salariilor și 450 de lei pentru celelalte cheltuieli – bunuri și servicii, pregătirea profesională, organizarea examenelor. În „bunuri și servicii” intră și plata facturilor. Peste această finanțare, vine cea complementară de la primărie pentru proiecte de infrastructură. 

Școlile care au puțini elevi, cum sunt cele de la țară, sunt dezavantajate. Motoșeni, din Bacău, este formată din 14 sate și cătune răsfirate pe o suprafață de peste 100 de kilometri pătrați. Școala din sat are 310 elevi, care învață în cele șapte clădiri la fel de împrăștiate.

Directorul școlii, Adrian Mihăilescu, se gândește cu groază cum o să împartă bugetul anual de 160 de mii de lei dacă factura la electricitate va fi mai mare, așa cum se preconizează. Anul trecut, cam 25 de mii de lei s-au dus pe plata luminii și 30 de mii de lei pe lemne. Așadar, aproape o treime din bugetul școlii se duce pe căldură și lumină. 

„E o anumită rutină, noi știm exact ce cheltuieli avem în fiecare an. De exemplu, anul ăsta am făcut niște economii și am schimbat gardul unei școli. Dacă la curent cheltuielile vor fi mult mai mari, într-adevăr avem o problemă”, spune directorul.

Recomandări

Prima măsură anunțată de Donald Trump: „Voi declara stare de urgență națională”

Au observat o creștere și la costurile lemnelor de construcții și de foc. „Am plătit pentru lemn de construcții aproape dublu. Iar noi tot atâtea scânduri punem într-un gard”, mai spune Mihăilescu. 

Chiar și-așa, directorul Școlii gimnaziale din Motoșeni spune că nu va putea niciodată să se micșoreze prăpastia dintre rural și urban, fiindcă la țară sunt mult mai puțini elevi, iar creșterea nu compensează.

„Ar trebui să fie un coeficient mai mare pentru școlile din rural ca să putem și noi să investim. Suntem nevoiți în momentul în care nu mai putem cu ce plăti utilități, de exemplu, să îi aducem pe copii la altă școală. De asta s-au și închis atâtea școli”, spune profesorul. În cei zece ani de când este director, școala a pierdut o sută de elevi și din 28 de clase a mai rămas cu 17. 

Cerere pentru ajutor de la primării

Din cătunele Bacăului în buricul Capitalei, îngrijorarea cu privire la facturile mai mari la utilități nu se diminuează. Directorul Colegiului Național „I. L. Caragiale” din Capitală, Andreia Bodea, spune că facturile din ultima lună la gaze și la curent nu au fost mai mari, dar se așteaptă ca bugetul pentru toamnă și iarnă să nu le ajungă.

Recomandări

Călin Georgescu și Crin Antonescu, în turul 2 la alegerile prezidențiale 2025, arată primul sondaj din acest an. Ce procente au Nicușor Dan și George Simion

„Noi nu putem să tăiem din banii de salarii ca să ne acoperim cheltuielile cu utilitățile, care mă aștept să fie mai mari“, explică Andreia Bodea. 

Conducerea colegiului spune că singura soluție pe care a identificat-o deocamdată este să depună cerere la Primăria Sectorul 1, de care aparține colegiul.

„Încă nu am făcut un calcul ca să știm exact câți bani în plus ne trebuie. Vom face în curând, iar când va fi ședință de rectificare bugetară la primărie vom transmite de câți bani avem nevoie“, adaugă directoarea responsabilă pentru cei 1.300 de elevi din colegiul pe care îl administrează.

În mod normal, primăria oferă școlilor o finanțare complementară pentru investiții majore și uneori această sumă rezultă dintr-un proces de negociere între director și Consiliul local.

Și Liliana Lazăr, directoarea Școlii „Iacob Negruzzi“ din comuna Trifești, județul Iași, ia în calcul să facă solicitare la primărie pentru a primi mai mulți bani ca să plătească facturile la curent.

Recomandări

Generalii SUA, în vizorul lui Trump. Analiștii vorbesc de „comisii de epurări” și politizarea armatei

„Nu am fost niciodată în situația în care să ne facem griji că nu avem bani de utilități, dar vă dați seama că toate creșterile astea o să le simțim și noi de luna asta“, explică Liliana Lazăr. Aceasta spune că pentru ultima factură venită pe luna iulie nu a fost o diferență semnificativă față de iunie.

Pe de altă parte, directoarea atrage atenția că și școlile care se vor încălzi cu lemne vor avea probleme cu costurile pentru căldură. „La școala noastră facem căldură la sobă cu lemne. S-au scumpit rău și lemnele. Noi am avut noroc că am luat mai multe anul trecut“, mai explică aceasta.

Continuarea, în Școala 9. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro