Viața localnicilor din Șebekino, orașul din Rusia care simte din plin teroarea războiului: „Au uitat de noi, am fost lăsați singuri”

Săptămânile de bombardamente neîncetate dinspre Ucraina au transformat localitatea rusească Șebekino, situată în apropierea graniței, într-un oraș-fantomă.

Molozul și sticla spartă acoperă străzile pustii, iar în piața centrală, semnele bombardamentelor sunt vizibile pe fațadele clădirilor.

O secție de poliție a fost transformată în ruine după ce a fost lovită de o rachetă ucraineană. Iar liniștea este întreruptă ocazional de zgomotul focurilor de artilerie din depărtare.

Cei mai mulți oameni au fugit, iar orașul, cândva un centru urban înfloritor, cu o populație de aproximativ 40.000 de locuitori, este acum mai aproape de o zonă de război.

Astfel de scene de devastare sunt familiare milioanelor de ucraineni care se confruntă cu invazia rusă în țara lor. Dar nu și rușilor. Cel puțin, nu până acum.

Poliția nu a fost în măsură să mențină ordinea publică în oraș, scrie The Moscow Times, așa că a apărut nevoia unor unități de apărare teritorială.

„Situația este în mod constant grea”, a declarat pentru jurnaliști Vladimir Karagodin, un voluntar local înarmat cu o pușcă. Acesta spune că jafurile au fost în creștere în ultimele zile.

Pe lângă patrularea străzilor, voluntarii apărării teritoriale au ajutat armata să evacueze zonele de frontieră și să distribuie ajutoare umanitare locuitorilor care au decis totuși să rămână, în ciuda pericolului constant al bombardamentelor – este vorba despre câteva mii de oameni.

Bombardamente tot mai intense

Șebekino a fost ținta unor bombardamente sporadice din septembrie anul trecut, când forțele Kievului au recucerit o mare parte din regiunea vecină, Harkov.

Însă, în ultimele săptămâni, frecvența și intensitatea atacurilor au crescut dramatic. În luna mai, regiunea Belgorod a fost bombardată de 130 de ori. Atacurile au provocat moartea a opt persoane și au rănit peste 60, potrivit statisticilor oficiale. Iar în prima săptămână din iunie, peste 1.000 de apartamente din Șebekino au fost avariate sau distruse.

Potrivit analiștilor militari, atacurile intensificate asupra regiunii Belgorod fac parte din contraofensiva de vară a Ucrainei și urmăresc să forțeze Rusia să își concentreze trupele la graniță, slăbindu-și astfel pozițiile în alte zone de pe linia frontului.

Oficialii ucraineni nu au recunoscut niciodată responsabilitatea pentru aceste atacuri.

Mulți dintre locuitorii rămași încă în zonă – aproximativ 2.700, potrivit ultimelor cifre oficiale – nu mai au electricitate sau apă curentă.

„Au încercat să mă convingă să plec, dar am spus nu, sunt bătrână, am un câine, sunt foarte bolnavă”, a declarat Liudmila Nikulina, o femeie de 73 de ani.

A trecut mai bine de o săptămână de când ea nu a mai putut să comunice cu familia, din cauza întreruperilor rețelei telefonice. „Spuneți-le că sunt vie și sănătoasă”, le-a cerut ea voluntarilor.

Administrația locală le-a promis locuitorilor din zonele afectate de bombardamente o compensație financiară unică de 10.000 de ruble (120 de dolari), dar mulți acuză autoritățile că nu fac suficient.

„Au uitat de noi, am fost lăsați singuri”, a declarat, pentru The Moscow Times, Pavel, un voluntar local care a cerut ca numele său să fie schimbat.

El și prietena sa au fost nevoiți să își părăsească apartamentul după ce o bombă a lovit acoperișul, distrugând o parte a scării. Asemenea altor 4.000 de locuitori din Șebekino, ei locuiesc acum într-un adăpost temporar, amenajat într-un cămin universitar din capitala regională, Belgorod.

Din Șebekino, unul dintre localnicii rămași în oraș împărtășește nemulțumirea lui Pavel.

„Nu știu de ce Rusia nu ne poate apăra”, a declarat pentru New York Times Serghei Șambarov. „Sute de obuze pe zi. Fabrici lovite! Nu-mi pot explica acest lucru”, a adăugat el.

„Acesta este un război”

Mii de oameni evacuați din Șebekino trăiesc în adăposturi temporare în orașul Belgorod. Alte mii de persoane au fost trimise în adăposturi împrăștiate în întreaga regiune și în alte zone ale Rusiei, în timp ce cei mai norocoși stau la prieteni sau rude.

Cumva, ei împărtășesc sentimentele refugiaților ucraineni, care se află mai mult sau mai puțin în aceeași situație, de partea cealaltă a graniței.

„Mă simt epuizată din punct de vedere emoțional, nu mai am cuvinte sau lacrimi”, a declarat, pentru The Moscow Times, Elena, o femeie care a fugit din Șebekino cu fiul ei de 5 ani, lăsându-și în urmă locul de muncă, bunica și pisica.

„Mă duc oriunde se oferă un ajutor”, a spus femeia, care locuiește acum cu fiul ei într-o arenă sportivă din Belgorod.

„Aveam planuri, niște speranțe”, a spus și Tatiana, o altă femeie cazată în Belgorod. Ea a fugit din Novaia Tavoljanka, un sat de lângă graniță, care a devenit scena luptelor grele dintre armata rusă și milițiile rusești anti-Kremlin.

În vreme ce guvernatorul Belgorodului, Viacheslav Gladkov, a declarat că satul se află acum în totalitate sub control rusesc, locuitorii încă nu au voie să se întoarcă.

Asemenea altor evacuați, Elena și Tatiana spun că nu au nicio idee când se vor putea întoarce acasă.

„Când ne-au spus că este vorba de o operațiune specială care va dura două sau trei săptămâni, am fost puțin îngrijorate”, a declarat Elena, folosind termenul preferat de Kremlin pentru război.

„Dar acum este al doilea an, casa mea este distrusă și este o situație diferită”, a spus ea. „Acesta este un război”, a concluzionat ea în discuția cu jurnaliștii The Moscow Times.

Sprijinul pentru invazie rămâne puternic

În ciuda nemulțumirii generalizate față de autoritățile locale, criticile explicite la adresa conducerii Rusiei pentru invazia Ucrainei rămân foarte rare în rândul localnicilor.

„Când va înceta Biden să se mai prostească?”, a declarat, pentru Moscow Times, Liudmila Nikulina, femeia rămasă în Șebekino. „El este regizorul tuturor acestor lucruri. Și celălalt clovn ucrainean”, a adăugat ea, cu referire la Volodimir Zelenski.

„Dacă nu am fi făcut-o noi, ei ne-ar fi atacat primii”, a spus și voluntarul Pavel, vorbind despre invazie. „Noi pur și simplu am făcut primul pas”, a mai spus el.

De fapt, scrie și New York Times, niciunul dintre rușii intervievați nu a făcut o legătură între situația lor și cei 8,2 milioane de refugiați ucraineni care au fugit de războiul brutal al lui Putin.

Propaganda constantă a transformat conflictul într-un război defensiv al Rusiei împotriva „naziștilor” și a „fasciștilor”, susținuți de Statele Unite și Europa.

Pe străzile fantomatice din Șebekino, un localnic, Viktor Kalugin, s-a plâns jurnaliștilor New York Times că mercenarii Wagner și luptătorii ceceni nu au fost lăsați să se ocupe de apărarea orașului.

„Sper că forțele noastre nu vor permite fasciștilor să intre aici”, a spus el. „Atât timp cât îl avem pe Putin, nimeni nu va putea să ia Rusia”, a asigurat el.

Amenințarea lui Prigojin

Deocamdată, guvernul rus nu a făcut prea mult referire la situația din Șebekino, o încercare aparentă de a evita alarmarea populației.

Kremlinul a făcut puțin sau deloc referire la bombardamentele și la uciderea civililor ruși, iar acest lucru nu a picat bine în Belgorod.

De asemenea, atitudinea l-a înfuriat și pe Evgheni Prigojin, fondatorul organizației paramilitare Wagner, criticul de serviciu al armatei regulate a Rusiei.

„Șoigu ar trebui să fie în Șebekino chiar acum!”, a declarat Prigojin, săptămâna trecută, cu referire la ministrul apărării. El a adăugat că acțiunile lui Șoigu împotriva poporului rus au permis „genocidul”.

Și l-a numit pe Viacheslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod, „un laș needucat și nepregătit”.

„Îi dăm Ministerului Apărării două săptămâni pentru a elibera Belgorodul, iar dacă nu, Wagner se va duce acolo”, a asigurat el.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE